Actualitate
Cum comentează elevii propunerea deputatului PNL Radu Zlati de a desfiinţa Bacalaureatul şi Evaluarea Naţională: „Este o presiune perturbatoare, dar…”
Deputatul PNL, Radu Zlati, propune desfiinţarea examenelor naționale la sfârșit de ciclu școlar, adică Evaluarea Naţională, examen susţinut de elevii de clasa a VIII-a, respectiv Bacalaureatul susţinut de elevii clasei a XII-a. Multe persoane au avut impresia că cei care se vor bucura de propunerea parlamentarului vor fi elevii, dar reprezentanţii Consiliului Naţional al Elevilor din România spun că nu sunt de acord cu propunerea liberalului.
Propunerea a fost făcută pe blogul personal al parlamentarului care spune că aceste examene ar trebui desfiinţate până la aprobarea noii Legi a Educaţiei, „dar nu mai devreme de anul şcolar 2017-2018”.
„Având în vedere (după cum am arătat în declarațiile de presă anterioare) că, după opinia mea, actualul sistem de evaluare la sfârșitul unui ciclu școlar din învățământul preuniversitar nu evaluează în mod pertinent cunoștințele și mai ales priceperile și deprinderile elevilor absolvenți, propun Ministerului Educației, Parlamentului României, societății civile, cadrelor didactice, părinților și elevilor o măsură radicală dar, consider eu, necesară – și anume desființarea examenelor naționale la sfârșit de ciclu școlar (clasa a VIII-a, respectiv clasa a XII-a). Ca urmare a acestei măsuri, absolvenții de clasa a VIII-a vor intra în următorul ciclu școlar pe baza mediilor din clasele V-VIII și a altor criterii care vor fi stabilite de către MECȘ și de către instituțiile școlare care organizează examene de admitere în învățământul liceal sau profesional; iar absolvenții de liceu vor urma cursurile învățământului universitar pe baza criteriilor stabilite de către Universități, pe baza autonomiei universitare”, a precizat Radu Zlati pe blogul personal.
Preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor din România nu este de acord cu propunerea lui Radu Zlati. „Nu suntem de acord cu propunerea domnului Zlati. Se vor promova în acest fel şcolile foarte mari pentru că profesorii de acolo îi vor pregăti pe elevi să înveţe să intre la acea şcoală. Sistemul de învăţământ nu a înţeles faptul că trebuie să avem şi şcoli profesionale. Că este eficient şi bine să avem şi elevi care avansează de la note de cinci spre nouă. Şi asta este un succes”, a spus pentru Monitorul de Cluj preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor, Horia Oniţa.
La ultima reuniune a Consiliului Naţional al Elevilor din România membrii acestuia au votat o rezuluţie în care cer să nu se ia în calcul ponderea mediei din anii de gimnaziu în Evaluarea Națională şi cer realizarea a două tipuri de Bacalaureat. Reprezentanţii Consiliului susţin că evaluarea naţională şi bacalaureatul au ajuns să fie văzute ca o „presiune perturbatoare ce trebuie să fie finalizată”. „Momentan, Evaluarea Națională și Bacalaureatul tind să nu fie văzute ca un proces natural și un eveniment ce marchează finalizarea cursurilor, ci o presiune perturbatoare ce trebuie să fie finalizată. Timp de 8 ani, de prea multe ori accentul cade doar pe materiile ce fac subiectul obiectelor de studiu pentru Evaluarea Națională sau Bacalaureat iar elevii se pregătesc, de obicei, în particular. Aproximativ 80% dintre elevii intervievați prin chestionarul aplicat au recunoscut că urmează ore în particular”, au precizat aceştia în rezoluţie.
Elevii solicită să nu se ia în calcul media din anii de ginmaziu deoarece în acest fel îi face pe elevi să-şi dorească note ridicate fără a dori să exceleze într-un domeniu anume. „În primul rând, solicităm să nu se ia în calcul ponderea mediei din anii de gimnaziu în Evaluarea Națională, deoarece acest lucru face ca elevii să își dorească note ridicate fără a dori să exceleze sau să se pregătească pentru un domeniu, în timp ce profesorii sunt motivați prin difeite metode să acorde note mari elevilor pentru a avea o medie de Evaluare Națională reușită”, mai precizează elevii.
De asemenea, elevii propun realizarea a două tipuri de Bacalaureat, unul special pentru cei care vor să continue studiile în învățământul superior, și unul care să ateste nivelul de pregătire necesar pentru accederea pe piața muncii.
