Actualitate
Nevăzătorii lansează o provocare: cum să ne ghidăm doar după sunete - GALERIE FOTO
Din dreapta se aude un grup de tineri. În spate un domn care pare a fi trecut de prima tinerețe vorbește agitat la telefon. Corul de sunete nedistinctibile te lovește iar și iar. Din toată această învălmășală ești obligat să deslusești ce se întamplă în jurul tău. Când începi să crezi că ai reușit să pui în ordine avalanșa de sunete, o sirenă îti străpunge timpanele.
Glasul strident se aude din ce în ce mai aproape, dar acum pare a fi rămas într-un punct fix. „O fi blocată în interesecție” îți zici în timp ce încerci să îți faci liniște în minte. Trebuie să asculți soneria montată pe stâlpul semaforului, pentru a ști când poți traversa în siguranță. Potrivit Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, în oraș sunt amplasate 34 de treceri de pietoni semnalizate acustic și 113 treceri pentru pietoni prevăzute cu marcaj tactil.
Odată trecut strada ai ajuns în una din stațile CTP unde, potrivit Primăriei, există panouri de afişaj corespunzătoare nevoilor persoanelor cu handicap vizual şi auditiv. Tot aceeași sursă susține că există 364 de astfel de stații. Din nefericire, echipamentele sunt insuficiente sau au fost distruse. Există în schimb difuzoare montante în majoritatea autobuzelor care anunță călătorii următoarea stație.
Cluj-Napoca, un oraș accesibil pentru cei cu deficiențe de vedere
Președintele Filialei Judeţene Cluj a Asociaţiei Nevăzătorilor din România (ANR), Ion Podosu, a vorbit într-un interviu acordat Monitorul de Cluj despre nevoile pe care persoanele cu deficiențe de vedere le au.
„Orașul nostru, Cluj-Napoca, este un oraș în care oamenii cu deficiențe de vedere se adaptează destul de ușor. Clujul are aceste străzi vechi, care sunt în unghiuri drepte, apoi sunt trotuarele care pe bulevarde sunt destul de largi. În general este un oraș care nu pune mari probleme de orientare. S-au creat condiții. Sunt acele covoare asfaltice care se află la diverse treceri de pietoni. Avem de asemenea și semafoarele sonore pe la diferite intersecții care facilitează orientarea persoanelor cu deficiențe prin oraș. Nu sunt suficiente însă. De altfel, chiar aici în Piața Avram Iancu unde este asociația nevăzătorilor nu avem semafoare sonore”, a precizat Podosu.
Președintele ANR Cluj spune că asociația s-a adresat în repetate rânduri conducerii CTP în vederea soluționării problemelor existente în stații.
„CTP a răspuns că face demersuri în acest sens, dar proiectele sunt încă în lucru. Există un proiect experimental în București care foloseşte smartphone-ul pentru a anunța persoanele ce autobuz urmează să ajungă în stație, însă aceasta este o soluție restrictivă deoarece nu toți cei care suferă deficiențe de vedere pot utiliza optim un dispozitiv smartphone”, este de părere preşedintele ANR Cluj.
O altă problemă cu care persoanele cu deficienţe de vedere s-ar putea confrunta este aceea a accesului la informațiile publice. Potrivit Primăriei Cluj-Napoca, sediile instituției au panouri de informare corespunzătoare cu nevoile persoanelor cu handicap vizual sau auditiv. Președintele ANR Cluj subliniază însă alt neajuns.
„Alte probleme avem cu accesibilizarea site-urilor instituțiilor publice, în sensul în care utilizatorii cu deficiențe de vedere folosesc vocea sintetică pentru a naviga, însă există foarte multe imagini și parole care îngreunează traficul pe aceste platforme. Există acum o asociație din Arad care încearcă printr-un proiect remedierea acestor probleme. Toate aceste lucruri sunt prevăzute în legislația noastră (Legea 448 din 6 decembrie 2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap), dar după cum ştiți ea se aplică cu destul de multă dificultate”, mai spune Podosu.
Inițiativă comunitară inedită la Cluj
Clujenii care pot vedea dungile zebrelor de la trecerile de pietoni, pentru care luatul autobuzului nu reprezintă un efort semnificativ au fost invitaţi marți la Bastionul Croitorilor și joi la Muzeul Etnografic să experimenteze provocările cu care oamenii cu deficiențe de vedere se întâlnesc zilnic.
Elevii Liceului Special pentru Deficienţi de Vedere Cluj-Napoca au pregătit participanților un traseu pe care aceștia trebuiau să îl parcurgă legați la ochi, ghidați fiind doar de sunetele din jurul lor.
Adrian Cigănean, actor și coordonator artistic, a vorbit despre mesajul pe care acest spectacol vrea să îl transmită.
„Teatrul senzorial este un tip de spectacol care poate fi asociat teatrului radiofonic, în care văzul este mai puțin important. Noi oferim un spectacol radiofonic live, un spectacol care nu doar se ascultă, dar se și trăieste și simte prin toate simţurile. Am ales tema Harap-Alb interpretată și oferită așa cum o înţelege fiecare participant sau povestitor. Nu ne-am propus să spunem povestea cap-coadă, ci așa cum o înțelegem noi. Fiind vorba de un parcurs individual, pentru noi este important ceea ce experimentează fiecare participant sau ce amintiri are despre Harap-Alb. Este un spectacol pe care îl desfășurăm în mai multe locații tocmai pentru a testa abilitatea grupului de a se desfășura în spații noi. Am început duminică la liceu, marți am fost la Bastionul Croitorilor, iar joi la muzeul Etnografic”, a spus Cigănean.
Potrivit conducerii filialei clujene a ANR, în județul Cluj trăiesc aproximativ 2.000 de persoane cu deficienţe de vedere. Dintre acestea, doar 43 lucrează. Piața forței de muncă pentru astfel de persoane este una foarte redusă. Cei care muncesc sunt fie angajați în domeniul masajului terapeutic, fie sunt cadre didactice la Liceul Special pentru Deficienți de Vedere.
