Actualitate

Cum poţi merge cu “ia-mă nene” legal. Şoferii de ocazie nu mai pot face ciubucuri de pe urma călătorilor. Iniţiativa aparţine unui “penal” care s-a îmbogăţit din călătorii frauduloase

O nouă propunere de modificare a legii taximetriei şi închirierii auto îşi propune să legifereze serviciile platformelor online de ridesharing, sub denumirea românească de "co-voiajare". Această propunere pare să împingă şoferii particulari care fac "ciubucuri" ducând pasageri dintr-un oras într-altul să se înscrie pe platforme de ridesharing, de tipul Bla Bla Car.

Iniţiativa legislativă, depusă la Parlament de deputatul PSD de Bacău Lucian Şova, pare să combată, în primul rând, şoferii de autoturisme care fac regulat curse inter-urbane, luând bani de la pasageri de ocazie, fără să aibă licenţe de transport, scrie startupcafe.ro. Autorul spune că proiectul a fost cerut de serviciul de ridesharing Bla Bla Car, care intermediază întâlniri între şoferi şi pasageri pentru călătorii inter-urbane cu scopul de a împărţi cheltuielile.

Textul propus este o încercare de legiferare a sistemului de ridesharing, un domeniu de business pe internet la modă în toată lumea şi care inspiră şi în România tot mai mulţi antreprenori şi startupuri.

Aşa cum se prezintă acum în lume şi în România activitatea de ridesharing, pe scurt, vorbim despre acele platforme pe internet prin care un proprietar de maşină intră în legătură cu unul sau mai mulţi potenţiali pasageri şi hotărâsc să împartă costul unei deplasari, în condiţiile în care ei au drum în aceeaşi direcţie.

Propunerea legislativă găseşte un cuvânt românesc pentru activitatea de ridesharing , "co-voiajare", pe care o defineşte astfel: "activitatea de transport fără scop lucrativ, desfăşurată între persoane fizice independente, care presupune utilizarea în comun, fără scop profesional, a unui autovehicul cu cel mult 9 locuri, de către un conducător auto şi de unul sau mai mulţi pasageri care călătoresc în aceeaşi direcţie, cu condiţia ca deplasarea să fie efectuată de către conducătorul auto în scop personal, iar conducătorul auto împreună cu pasagerul sau pasagerii împart exclusiv costurile deplasării propuse".

Alte prevederi ale iniţiativei legislative privind co-voiajarea:

"Este interzis transportul public, contra cost, de persoane cu un autoturism, fără a deţine pentru acesta, după caz, autorizaţie taxi valabilă sau copie conformă valabilă (...), cu excepţia activităţii de co-voiajare în sensul prezentei legi".

"Activităţile de co-voiajare (...) vor fi intermediate printr-o platformă digitală, administrată de către un furnizor de servicii terţ, indiferent dacă activitatea furnizorului de servicii terţ este remunerată".

Implicaţii pentru şofer şi pentru pasager

Din câte se observă în text, iniţiativa legislativă prevede posibilitatea ca şoferul să primească bani de la pasager, însă nu trebuie să îi primească în scop lucrativ, adică pentru a obţine profit.

"Şoferul şi pasagerul împart costul carburantului, pot să meargă să plătească amândoi la pompă, de exemplu. Dar şoferul nu poate să spună că vrea să îşi amortizeze şi costurile cu uleiul", a declarat, pentru Startupcafe.ro, deputatul Şova.

Cu toate astea, propunerea legislativă nu stabileşte nicio limită privind suma pe care o poate cere un şofer unui pasager. Practic, rămâne la latitudinea platformei de co-voiajare dacă impune un tarif sau un plafon tarifar pe care să-l aplice şoferul pasagerului.

Atât şoferul, cât şi pasagerii, sunt obligaţi să ofere "autorităţilor competente" informaţii inclusiv despre locul din care pleacă şi în care se duc.

Potrivit deputatului Şova, autorităţile competete sunt în acest caz Poliţia şi Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR), de la Ministerul Transporturilor, care vor putea cere şoferilor datele înscrise în platforma online, pe smartphone sau pe tabletă, de exemplu.

"Cei de la ANAF au spus că sumele din acest tip de transport sunt prea mici pentru a face obiectul controalelor lor. Un şofer poate să strângă câte 5 lei de la doi sau trei pasageri, de exemplu", a mai spus Lucian Şova.

Implicatii pentru platforma de ridesharing

Dacă transportul nu trebuie să fie în scop lucrativ, platforma de co-voiajare poate, în schimb, să facă business din asta, potrivit formei actuale a iniţiativei legislative. Şi aceasta pentru că se prevede posibilitatea remunerării furnizorului de serviciu terţ, adică a platformei online.

Cel mai mare operator de ridesharing pe internet este compania americana Uber, care a venit şi în România, fiind prezentă la Bucureşti şi Cluj. Prin Uber, atât şoferii care deţin maşini, cât şi pasagerii, se înregistrează în aplicaţia online. În urma unei călătorii, pasagerul plăteşte electronic, prin Uber, un tarif pe kilometru stabilit de platforma online, iar din aceşti bani Uber îşi opreşte un procent (20%), restul revenindu-i apoi şoferului.

În schimb, Lucian Şova susţine că iniţiativa sa legislativă nu se referă şi la Uber, pe motiv că acest serviciu este disponibil numai în oraş, iar propunerea legislativă ar fi numai pentru călătoriile inter-urbane. Cu toate astea, în propunerea legislativă nu se specifică dacă activitatea de co-voiajare se face în localitate sau în afara localităţii.

Un alt argument invocat de deputat pentru excluderea Uber din prevederile proiectului său de lege se referă la faptul că, deşi Uber susţine că nu este un serviciu de taxi, este tratat de către pasager ca pe un serviciu de taxi, pentru că pasagerul este cel care decide traseul şi destinaţia călătoriei.

Pe lângă Uber, în România a venit recent şi Taxify, un serviciu online asemănător cu Uber, deţinut de o companie din Estonia.

Un alt operator online de ridesharing prezent şi în România este Bla Bla Car. Compania franceză oferă o aplicaţie care îi pune în legătură pe cei care au locuri libere în maşină cu cei care vor să călătorească dintr-un oraş în altul, deci pe distanţe lungi. Aplicaţia reţine un comision de aproximativ 12% din cât primeşte şoferul.

De la Bla Bla Car a şi venit iniţiativa din Parlament, potrivit deputatului Lucian Şova, care dă asigurări că a fost contactat de către o firmă de consultanţă care reprezenta interesele platformei frantuzeşti.

El a subliniat că există o diferenţă între Uber şi Bla Bla Car prin prisma faptului că în cazul Bla Bla Car şoferul este cel care stabileşte destinaţia şi traseul, iar pasagerul e liber să aleagă sau nu şoferul respectiv, dacă vrea să ajungă la aceeaşi destinaţie.

Taximetriştii ies în stradă?

Parlamentarul a recunoscut că se aşteaptă la proteste din partea taximetriştilor şi a altor operatori de transport, care se plâng de concurenţă din partea platformelor de ridesharing, în condiţiile în care iniţiativa legislativă din Parlament vine să stabilească un cadru legal clar pentru aceste platforme online.

"Proiectul acesta va suscita multe critici la adresa mea, din partea operatorilor de transport. Mă aştept să apară şi titluri că legiferez pirateria, ceea ce este pe dos. (...) Vor fi critici importante din partea companiilor de taxi. Eu am avut maximum de bune intenţii, pentru a promova acest tip de transport modern şi interesant şi de acolo, ştiind că urmează critici, să găsim o cale de mijloc. S-ar putea ca propunerea mea să nu întrunească susţinerea colegilor parlamentari şi să pice", a mai spus Şova.

Referitor la afacerile transportatorilor inter-urbani cu licenţă, iniţiatorul modificărilor legislative spune că textul său i-ar avantaja pe aceştia, pentru că i-ar combate pe şoferii independenţi de autoturisme care fac curse regulate între localităţi, contra cost, fără să aibă licenţe de transport.

În orice caz, iniţiativa legislativă mai are multe etape de trecut pentru a deveni lege şi a fi aplicată: trebuie să obţină avize şi raparte de la comisiile din Senat, apoi să treacă de plen, pentru ca pe urmă să treacă prin proceduri similare şi în Camera Deputaţilor. După aprobarea în Parlament, legea trebuie să fie promulgată de preşedintele ţării şi apoi publicată în Monitorul Oficial, pentru a putea intra în vigoare.

Cine este Lucian Şova

În 2015, deputatul Lucian Şova, vicepreşedintele PSD Bacău, era urmărit penal în dosarul judecătorului Curţii Constituţionale Toni Greblă pentru folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere în partid în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de alte foloase.

Lucian Şova este acuzat de DNA că în 2012, folosindu-se de funcţia de conducere în PSD, ar fi intervenit pe lângă Horia Hăhăianu (director la Transelectrica), pentru ca acesta, prin influenţa pe care o avea asupra managementului SC Energomontaj IEA - Sucursala Bucureşti SA (agent economic care derulează activităţi comerciale cu CNTEE Transelectrica SA), să suporte contravaloarea cheltuielilor de transport efectuate de SC Transmoldova SRL Oneşti pentru organizaţia Bacău a partidului, cu prilejul desfăşurării, în 17 octombrie 2012, a unei deplasări electorale la Bucureşti (Bacău - Bucureşti şi retur), tarifele de piaţă practicate de societatea de transport fiind de 80 lei/ persoană transportată. În acest context, SC Transmoldova SRL Oneşti ar fi facturat servicii de transport în cuantum de 10.000 lei cu TVA.