Actualitate

Viitor sumbru. Ce se va întâmpla cu aerul dacă nu se va reduce traficul auto în Cluj-Napoca. Scenariile specialiştilor

Zeci de mii de clujeni sunt ţinuţi zilnic captivi în trafic din cauza fluxului mare de maşini şi a infrastructurii care nu mai face faţă. Străzile din Cluj-Napoca sunt prea înguste ca să permită lărgirea carosabilului astfel că se caută alte soluţii pentru eliberarea oraşului.

Construirea unor drumuri adiacente şi a centurii metropolitane ar fi una dintre soluţiile pe termen mediu pentru decongestionarea traficului. Atâta doar că aceste proiecte depind, în mare măsură, de decidenţii de la Bucureşti.

Primăria a echiziţionat un studiu de calitate a aerului necesar în vederea elaborării unui plan de calitate a aerului. Acest plan reprezintă setul de măsuri pe care autorităţile trebuie să le ia pentru a reduce poluarea până în 2021.

“Planul de calitate a aerului reprezintă setul de măsuri cunatificabile din punct de vedere al eficienţei lor pe care municipiul Cluj-Napoca trebuie să le ia astfel încât să fie atinse valorile limită pentru poluanţii dioxid de azot şi oxizi de azot. Prin aplicarea planului de calitate a aerului se urmăreşte scăderea nivelului concentraţiilor de poluanţi în atmosferă cel puţin la nivelul valorii limită pentru sănătatea umană”, spun autorii studiului.

Cei mai mari poluatori: maşinile

Potrivit studiului, principalele surse responsabile de poluare, printre altele, sunt transportul rutier şi deşeurile.

“La nivelul muncipiului Cluj-Napoca în iulie 2016 erau 1173 de străzi. 835 de străzi sunt în domeniul public cu o lungime de 400 kilometri. Oraşul este traversat de DN 1C şi Drumul European E81, cu peste 16.000 de maşini care trec în 24 de ore. Emisiile de substanţe poluante aferent transportului rutier au fost calculate după numărul de maşini (autoturisme, vehicule uşoare, vehicule grele, autobuze, motociclete), după tipul de combustibil, capacitate, emisii noxe, viteza medie de rulare, distanţa parcursă anual. Pentru agomerarea Cluj-Napoca şi zonele limitrofe aceteia, inventarul de emisii şi modelarea dispersiei poluanţilor relevă că traficul auto este principala categorie de activite generatoare de emisii poluante. În ceea ce priveşte deşeurile, acest sector este «văduvit» în sensul că până la ora actuală nu există niciun depozit conform, iar proiectul Centrului de Deşeuri trenează de mai mulţi ani. Inexistenţa unui astfel de depozit este o problemă majoră de mediu la care singura soluţie temporară găsită de autorităţi a fost amenajrea unor platforme de stocare temporară a deşeurilor. Din datele furnizate de Agenţia pentru Protecţia Mediului, în anul 2015 au fost stocate temporar în vederea eliminării 65.804 tone deşeuri”, se arată în studiu.

Documentul citat mai precizează că în ceea ce priveşte transportul feroviar, emisiile de substanţe poluante sunt “neglijabile” ţinând cont că la nivelul municipiului doar manevrele de triaj şi cursele spre anumite destinaţii se realizează cu locomotive diesel, iar o bună parte din liniile neelectrificate ce făceau legătura spre zona industrială sunt dezafectate sau într-o stare de degradare avansată.

Lungimea totală a căilor ferate la nivelul oraşului este de 112 kilometri.

Se moare pe capete din cauza poluării

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a estimat că în anul 2012 au murit circa 7 milioane de oameni – unul din opt din totalul deceselor la nivel mondial – ca urmare a expunerii la poluarea aerului. Poluarea aerului este acum în lume cel mai mare risc de mediu la adresa sănătăţii umane.

Studiul arată şi cifrele mortalităţii în municipiul Cluj-Napoca. Potrivit documentului, cel mai ridicat indice de mortalitate se regăseşte în cazul bolilor asociate şi poluării aerului: tumori, boli endocrine, boli ale aparatului circulator, boli ale aparatului respirator, malformaţii congenitale.

“Cercetările au scos la iveală că o familie de patru persoane care arde gunoiul în curte se face responsabilă de producerea unei cantităţi de dioxină similară celei eliberate de un incinerator de deşeuri. Astfel de cazuri sunt întâlnite şi în judeţ mai ales în zonele în care se depozitează necontrolat deşeuri sau în gropile de gunoi neecologizate. Ultimele cercetări demonstrează că poluarea afectează cordul mai mult decât cocaina, stresul sau oboseala. Poluarea atmosferică determină o creştere a riscului de probleme respiratorii şi o creştere a viscozităţii sângelui, cu riscuri crescute şi pentru infarct”, precizează documentul.

Astfel, în 2014, în Cluj-Napoca au murit 1787 de persoane din cauza tumorilor, 31 din cauza bolilor endocrine, 60 din cauza bolilor sistemului nervos. Alţi 4591 au murit din cauza bolilor aparatului circulator, 371 au murit de boli ale aparatului respirator şi 11 din cauza malformaţiilor congenitale.

Scenariile specialiştilor

Scenariul 1 / anul 2021

“Măsurile minime prevăzute în plan nu sunt aplicate sau se întârzie aplicarea lor. Nu este realizată niciuna dintre centurile ocolitoare, nu se efectuează extinderi ale liniilor de tramvai şi troleibuz, CTP Cluj nu-şi înoieşte parcul auto în special cu autovehicule electrice, hibride sau cel puţin cu motorizare Euro 5, creşterea traficului greu duc la valori mari de emisie de Nox asociate traficului de peste 2.345 tone/an”.

Scenariul 2 / anul 2021

“Măsurile minime prevăzute în planul de calitate a aerului sunt aplicate, se realizeazăcel puţin centura metropolitană: tronsonul de sud (Bucium – Selgros) cu nodurile de conectare necesare, centura metropolitană tronsonul Selgros – Bulevardul Muncii cu nodurile de conectare necesare. Se realizează extinderea liniilor de tramvai: extensie tramvai Bucium-Floreşti. CTP Cluj îşi înlocuieşte parcul auto care iese din folosinţă doar cu autobuze electrice, hibrid şi cu motorizare nouă (cel puţin Euro 5), reducerea traficului vor conduce la scăderea valorilor de emisii Nox asociate traficului de 1.000 tone/an”

Unde se măsoară calitatea aerului în Cluj-Napoca

În Cluj-Napoca, Agenţia pentru Protecţia Mediului exploatează 4 staţii automate de monitorizare a calităţii aerului: o staţie de monitorizare trafic amplasată pe strada Aurel Vlaicu lângă benzinărie, o staţie de monitorizare a influenţei zonei urbane amplasată pe strada Constanţa, o staţie de monitorizare a influenţei zonei suburbane amplasată pe Bulervardul 1 Decembrie 1918 şi o staţie de monitorizare a influenţei zonei industriale amplasată pe strada Dâmboviţei.

Ce prevede şi Planul de Mobilitate Urbană

În raportul “Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Polul de Creştere Cluj-Napoca” este prezentată situaţia actuală a traficului, cu ambuteiaje, străzi înguste care nu pot fi lărgite, intersecţii aglomerate etc, dar şi câteva soluţii pentru rezolvarea eternelor probleme de trafic. Şoferii nu trebuie să fie prea optimişti, soluţiile fiind gândite pe termen mediu, abia undeva spre 2025 preconizându-se o circulaţie mai bună decât este acum.

O parte din soluţiile propuse în document depind şi de construirea autostrăzilor şi drumurilor naţionale, proiecte care nu au nicio legătură cu bugetul local, dar condiţionează proiectele locale.

Printre proiectele propuse şi care trebuie făcute de administraţia publică locală se află construirea centurii de sud între Mănăștur (Bucium) și Someșeni (Selgros).

Potrivit documentului, după realizarea centurii de sud, trebuie să urmeze  construcția drumului adiacent căii ferate în partea de vest, începând cu pasajul denivelat CF din zona Tetarom I.

Proiectele propuse în Planul de Mobilitate Urbană depind de realizarea unor proiecte cu finanţare naţională : într-o foarte mare măsură de implementarea proiectelor Gilău vest -A3, Selgros – Muncii Centura Baciu şi într-o mică măsură de implementarea proiectelor Gilău vest - A3, Turda -Halmeu, tronson Apahida – Răscruci și Nădășel – Baciu.

Pentru realizarea acestor proiecte ar fi nevoie de aproape 500 de milioane euro.