Actualitate

Bani “cu ţârâita” pentru cele mai importante investiţii ale Primăriei. Despre parkinguri, metrou, aquapark, pasaje, poduri, Boc va vorbi mult şi bine şi în anii care urmează

Anul 2018 nu arată foarte bine la capitolul investiţii dacă ar fi să ne luăm după proiectul de buget pe acest an al municipiului Cluj-Napoca. Chiar dacă primarul Emil Boc a anunţat foarte multe investiţii noi, acestea nu au nicio şansă să se realizeze în viitorul apropiat din cauza alocărilor bugetare insuficiente. Potrivit edilului, prin reducerea impozitului pe salariu, Primăria Cluj-Napoca a pierdut 28 de milioane de euro.

Lista obiectivelor de investiţii pe anul 2018 cuprinde de la reabilitare/modernizare şcoli, noi creşe şi parkinguri la construcţii de poduri, bani pentru centura metropolitană şi alocări bugetare (din nou) pentru cele mai vechi proiecte ale Primăriei (vezi Centrul Cultural Transilvania sau terminarea proiectelor din Lomb, centrul de industrii creative şi centrul de sprijinire a afacerilor). Ca o noutate, pentru prima dată, s-au alocat bani pentru diverse studii în vederea construirii unui metrou.

Totul bine şi frumos, doar că aceste proiecte au nişte alocări bugetare, în unele cazuri, de tot râsul, ceea ce va face imposibilă inaugurarea vreunui obiectiv în acest an.

Potrivit documentelor Primăriei, bugetul general de venituri pe anul 2018 este de 828.070.128 lei, iar cheltuielile trec de un miliard (mai exact 1.193.636.589 lei). Cei mai mulţi bani merg pentru funcţionarea instituţiei 793,7 milioane lei, la dezvoltare fiind alocaţi 400 de milioane lei (399,4 milioane).

Şcoli moderne, poate la anu’

La capitolul învăţământ vor primii bani şcolile Ion Creangă şi Nicolae Titulescu, fiecare 500.000 de lei, pentru extindere/supraetajare/modernizare/mansardare. Pentru aceste proiecte, în cazul fiecărei şcoli ar fi fost nevoie de 5 milioane de lei.

Colegiul Tehnic Ana Aslan primeşte 300.000 de lei pentru modernizare şi extindere, lucrările ridicându-se în total la suma de 14 milioane lei.

De asemenea, vor mai primi bani pentru modernizare/extindere Şcoala Nicolae Iorga (300.000 de lei), Liceul Onisifor Ghibu (500.000 de lei) sau Grădiniţa Floare de Iris (300.000 de lei). În total, lucrările la aceste unităţi de învăţământ se ridică la suma de 34 de milioane de lei.

Primăria va aloca şi în acest an 100.000 de lei pentru construirea Centrului Cultural Transilvania, un proiect anunţat în urmă cu ani buni şi pentru care s-au cheltuit bani frumoşi din banii clujenilor fără nicio finalitate. Ridicarea Centrului Cultural Transilvania se ridică la peste 320 de milioane de lei.

Noi spaţii verzi. Pe hârtie

Municipalitatea are în plan să amenajeze o zonă de recreere şi promenadă de-a lungul pârâului Valea Chintăului, proiect în valoare de 3,1 milioane lei, dar care va primi fabuloasa sumă de 150.000 de lei.

Primăria are în gând să amenajeze două noi zone de agrement, o zonă de recreere Între Lacuri pentru care va aloca  300.000 de lei, costul proiectului ridicându-se la 4,2 milioane lei şi Parcul Tineretului – amenajare parc inclusiv pădure agrement unde va aloca, de asemenea, 300.000 de lei, la o valoare totală a proiectului de 17,5 milioane lei.

Urmează o serie de proiecte anunţate de primarul Emil Boc încă de anul trecut, restaurarea şi reabilitare Turnului Pompierilor, o lucrare de 10 milioane lei care va primi în 2018 doar 500.000 de lei sau montarea de obeliscuri şi indicatoare turistice la intrarea în oraş care va costa municipalitatea în 2018 100.000 de lei dintr-un total de 1 milion lei.

Pentru statui şi monumente sunt bani

În anul centenarului se vor construi trei noi statui în Cluj-Napoca, statuia lui Bartolomeu Anania, cea a lui Nicolae Ivan şi Iuliu Hossu care vor costa 1,8 milioane lei. De asemenea, Primăria va mai aloca suma de 250.000 de lei pentru un concurs de soluţii privind construirea unui monument “100 de ani de la Marea Unire”.

3 milioane de lei vor merge pentru construcţia unei noi creşe pe strada Donath, 4 milioane pentru construirea unei creşe pe strada Grigore Alexandrescu (costul total se ridică la suma de 13,1 milioane lei), 100.000 de lei pentru o creşă în cartierul Grigorescu strada Bradului (4,7 milioane de lei costă ridicarea creşei) şi încă o creşă în cartierul Mărăşti strada Episcop Nicolae Ivan pentru care Primăria a alocat alţi 100.000 de lei (proiectul final se ridică la suma de 4,7 milioane lei).

Centrul de excelenţă şi industrii creative primeşte în 2018 2,7 milioane lei, iar Centrul TEAM ZMC de sprijinire a afacerilor suma de  3,6 milioane lei. Pe lângă aceste sume, Primăria va aloca alte 8,5 milioane de lei pentru consolidarea zonei din cauza alunecărilor de teren sau 18,4 milioane pentru extinderea rețelelor de apă-canal. Aceste două proiecte ar fi trebuit să fie gata demult dar trenează din cauza alunecărilor de teren sau a firmelor care au intrat în insolvență.

Parkingurile, bătaie de joc

Într-un oraş sufocat de maşini şi care are nevoie ca de aer de cât mai multe parkinguri, primarul Emil Boc şi viceprimarul Dan Tarcea se lăudau că anul acesta vor fi construite nu mai puţin de 13 astfel de obiective. Într-adevăr, pe lista de investiţii se află toate aceste parkinguri dar alocările bugetare sunt de tot râsul.

Parkingurile Hasdeu, Primăverii nr. 20, Primăverii nr. 8, Mogoşoaia, Azuga, Trotuşului, Gh. Dima Vest, Gh. Dima strada Zorilor (Sighişoarei), Piaţa Cipariu, strada Republicii sau Liviu Rebreanu au primit alocări financiare de 500.000 de lei (?!) în contextul în care ridicarea unui asemenea obiectiv ajunge şi la 40 de milioane de lei (vezi cazul Parkingului din Piaţa Cipariu). Cei mai mulţi bani merg către Parkingul Hasdeu, 1,9 milioane lei. Costul ridicării acestui parking ajunge la 25 de milioane de lei. Celelalte parkinguri costă între 21 şi 32 de milioane de lei.

Aquapark în Grigorescu. Doar o promisiune şi în 2018

Din bugetul pe 2018, RADP Cluj va primi 600.000 de lei pentru construire bazine şi tobogane în strandul din Grigorescu. În total, proiectul aquapark-ului se ridică la suma de 4,6 milioane lei. Primăria are în gând construirea unui patinoar lângă Cluj Arena pentru care va aloca suma de 100.000 de lei din cei 3,5 milioane necesari implementării proiectului. Deci clujenii mai au de aşteptat până vor putea patina pe acest nou obiectiv.

Alte 5 milioane de lei vor merge pentru proiectul de dezvoltare a sistemului de managemnet al traficului cu senzori care vor regla semafoarele, iar un milion de lei pentru dezvoltarea şi modernizarea semaforizării.

Noi poduri, gata la Sf’ Aşteaptă

La capitolul “Transporturi”, punctul fierbinte al Clujului, veştile nu sunt chiar aşa de bune. Primăria va aloca doar 15 milioane de lei din cele 30,2 milioane pentru construirea Podului Fabricii sau 4 milioane de lei din cei peste 7,1 milioane lei pentru Podul Garibaldi. Cel mai probabil modernizarea acestor poduri se va extinde şi în 2019.

Va avea o şansă să fie gata Podul Porţelanului în 2018 pentru care Primăria va aloca 5 milioane de lei dintr-un total de 6,5 milioane.

Pasajul Locomotivei primeşte 5 milioane de lei din cei 13,8 milioane necesari.Alte 3 milioane de lei se vor duce pe lifturi şi scări în pasajul subteran din Piaţa Gării, iar Nodul N primeşte pentru reabilitare 2,7 milioane de lei dintr-un necesar de 5,4 milioane.

Alte două milioane de lei vor merge pe studii de urbanism, studii de fezabilitate pentru pasajele din  zona sensului giratoriu din Mărăşti şi din zona Tăietura Turcului. Se vor mai aloca 500.000 de lei pentru construirea unui pod peste râul Someş (Oaşului-Răsăritului).

În premieră, 3,4 milioane lei, dintr-un total de 10 milioane, vor merge pe diverse studii în vederea construirii unui metrou.  

4 milioane lei se vor aloca pentru studii de fezabilitate, studii urbanistice, geologice, topo, proiect tehnic și detalii tehnice de execuție pentru Centura Metropolitană.

Emil Boc, primarul  municipiului Cluj-Napoca (septembrie 2017)

”Ţineţi minte cât de mult am fost criticat când am lansat această propunere cu privire la metrou. Peste 10 ani Clujul nu va putea evita această discuție de a avea măcar o linie de metrou. Noi am decis la nivelul Primăriei să pornim un studiu de prefezabilitate care să ne spună traseul, costurile, modalitățile de finanțare și cum poate fi realizat acest lucru. Valoarea unui asemenea metrou este destul de ridicată, costă câteva sute de milioane de euro. Atunci trebuie gândit un plan de finanţare multianual pe 20 - 25 de ani dacă se poate, o chestiune multianuală, în care să ai în vedere realizarea unei linii așa cum am zis din Florești până în Apahida, asta să fie linia principală, iar după aceea, la un moment dat, să faci şi alte linii de conexiune”.