Actualitate

De tot râsul. Veniturile pe un an ale Cluj Innovation Park, care administrează proiecte falimentare, au fost obținute din vânzarea unui telefon

Ceartă între putere şi opoziţie în şedinţa extraordinară de Consiliu Local pe bugetul Cluj Innovation Park, societate înfiinţată să administreze două proiecte falimentare: Centrul Regional de Excelenţă pentru Industrii Creative (CREIC) şi Centrul de sprijinire a afacerilor (TEAM). Primăria Cluj se chinuie de patru ani să finalizeze lucrările la aceste proiecte care în prezent sunt ameninţate de alunecările de teren din Lomb.

Veniturile estimate în 2018 a Cluj Innovation Park sunt în valoare de 1,4 milioane lei, iar cheltuielile sunt prognozate la 2 milioane lei.

Potrivit celor mai noi estimări, CREIC ar trebui să fie gata în luna mai, așa că șefii Cluj Innovation Park se hazardează și anul acesta, la fel cum fac de patru ani încoace, să estimeze venituri care sar de 1 milion lei.

Alexandru Coroian, directorul Cluj Innovation Park, a declarat că anul acesta își bazează estimarea bugetului pe funcționarea CREIC. Singurul din Consiliul Local care a sesizat că este vorba doar despre estimări aiuristice, puse pe hârtie doar să fie, a fost consilierul local PSD, Dan Morar.

“Pe 2015 a fost un buget asumat de 1.630.000 lei și s-au realizat venituri de 2.600 lei, după ce s-a vândut un telefon. În 2016 venituri asumate, 1.964.000 lei și realizat, 5.460 lei. Bugetul pe 2017, 1.481.000 lei, venituri 101.000 lei din producția vândută. În fiecare an s-a asumat un grad de funcționare, un grad mediu de ocupare. În 2015, de la 62% la până la 72%, în 2016 de la 70% la 72%, în 2017, 80% cu 85%, iar pe anul acesta aflăm că nu se va mai deschide al doilea centru ci vom avea doar CREIC cu un grad de ocupare de 80%. În același timp, se estimează venituri de 1.395.000 lei  pentru opt luni de funcționare, iar anul trecut se estimau venituri de 374.000 lei pentru cinci luni de activitate. Tot venim și ne asumăm cifre în fiecare an. Anul trecut, domnul Șurubaru își asuma chiar dacă nu se va finaliza acest drum, măcar va fi viabil în sensul că se va asigura accesul. Domnul Coroian, cum să vă mai credem dacă de patru ani auzim aceeași poveste cum că aceste centre vor deveni funcționale între 60-80%  în fiecare an, cum că aceste centre vor genera venituri în fiecare an și de fapt ceea ce ne prezentați la fiecare final de an sunt nimicuri”, a afirmat Dan Morar.

Viceprimarul Dan Tarcea a intervenit să îl apere pe Coroian. Alunecările de teren sunt problema principală a întârzierilor din Lomb.

“Este o estimare bugetul pe baza unor lucruri care se vor realiza, în al doilea rând, în fiecare an au fost alunecări de teren, independente de voința celor de CREIC. De unde să știe că în 2015 vor fi alunecări de teren în 2017?”, a precizat Tarcea. 

Și Boc l-a apărat pe Coroian, directorul Cluj Innovation Park care încasează un salariu important an de an ca să conducă o societate care administrează nimic.

“Nu putem controla noi situația terenului, din nefericire. A avea patru alunecări după ce s-au făcut lucrările de consolidare și faptul că avem această configurație a terenului necesită lucrări ample. Nu ne putem permite decât ca lucrările să se facă pe bază de expertiză  și licitații, conform procedurilor legale. Știu că durează, știți ce greu s-a realizat și centura, aceasta este situația Clujului, din nefericire. V-aș invita la calm la o discuție în teren și dacă aveți soluții, idei mai bune, noi le luăm în considerare. Noi dorim să realizăm cât mai repede cu putință lucrările”, a spus Boc.

Deși an de an se știa că cele două centre, CREIC și TEAM, nu vor fi gata, a fost estimat un buget și un venit.

“Eu spun că timp de patru ani de zile știau și dânșii că nu vor funcționa din iulie-august, dar în schimb au venit în fața Consiliului Local cu aceste bugete pe bază la ce? Când dânșii știau ne-au mințit în fiecare an cum că vor încasa aceste sume”, a adăugat Morar.

Conducerea Cluj Innovation Park spune că nu este vorba despre minciuni, ci pur și simplu despre niște estimări normale. 

“Noi nu am mințit niciodată în ceea ce privește datele pe care le prognozam, ca dovadă că la fiecare analiză, la fiecare prognoză am atașat adresele primite de la Primărie privind finalizarea lucrărilor respective. Faptul că pe parcurs au apărut probleme, că a intrat în insolvență o firmă, apoi a apărut o alunecare, apoi a doua și a treia alunecare noi ne bazam pe o prognoză”, a afirmat Alexandru Coroian.