Actualitate

Statuia aviatoarei Smaranda Brăescu, dezvelită în Cimitirul Central - FOTO

Un monument dedicat memoriei Smarandei Brăescu, prima femeie paraşutist cu brevet din România, a fost dezvelit vineri în Cimitirul Central din Cluj-Napoca, la numai câţiva paşi de locul în care aceasta a fost înmormântată în 1948, sub nume fals, pentru ca identitatea ei să fie protejată de comunişti.

Statuia primei femei parașutist din România, Smaranda Brăescu, a fost dezvelită vineri, 2 noiembrie, în Cimitirul Central din Cluj-Napoca, în cadrul unei ceremonii militare și religioase.

Ceremonia care a avut loc vineri a fost organizată de Asociaţia Română pentru Propagandă şi Istoria Aeronauticii Cluj, în colaborare cu Primăria Cluj-Napoca, fiind oficiată şi o slujbă religioasă de către mitropolitul Clujului, IPS Andrei Andreicuţ.

O fotografie a Smarandei Brăescu, sub care este scris "Celebra aviatoare Smaranda Brăescu. A stabilit recordul mondial absolut la salt cu paraşuta de la înălţime pe 19 mai 1932 la Sacramento - USA" a fost plasată pe monument.

La ceremonie a participat şi consilierul şefului Statului Major al Apărării, generalul-maior Nicolae Lupulescu, care a amintit că celebra româncă a fost prima persoană din lume care a traversat Marea Mediterană în linie dreaptă, fără escală, cu un avion monoloc, dar a şi stabilit recordul mondial la saltul cu paraşuta de la mare înălţime şi a fost prima femeie paraşutist cu brevet din România.

"Dezvelirea monumentului dedicat celebrei aviatoare Smaranda Brăescu este un act reparatoriu, de cinstire şi preţuire, a celei care a fost considerată cea mai bună sportivă a lumii în anii '30. Aceasta rămâne un model de curaj şi ambiţie, care a avut un vis, de a deveni pilot. Prinţesa aripilor româneşti a iubit România până la epuizare, a avut curajul de a lupta pe front, în cel de-al Doilea Război Mondial şi a atins performanţe greu de obţinut şi pentru bărbaţii din lumea aviaţiei la acea vreme", a spus consilierul Lupulescu.

La ceremonie a participat, de asemenea, şi episcopul Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla, PS Florentin Crihălmeanu, care a citit cu această ocazie un fragment din jurnalul Smarandei Brăescu, în care evoca sentimentele pe care le nutrea pentru patria sa, căreia i-a dedicat toate realizările sale.

Tot vineri, a avut loc la Cluj proiecţia, în premieră naţională, a ultimei părţi dintr-o trilogie dedicată Smarandei Brăescu de Studioul Cinematografic al Armatei.

Prima femeie-parașutist din România, Smaranda Brăescu a reușit să doboare recordul mondial absolut la data de 19 mai 1932, sărind de la 7.200 de metri! Trei ani mai târziu, traversează în premieră Marea Mediterană "la bordul avionului său Miles Hawk, botezat de ea, simbolic, „Aurel Vlaicu”".

Parte a rezistenței anticomuniste, Smaranda Brăescu a fost înmormântată la Cluj sub numele conspirativ „Maria Popescu”. Legendara aviatoare a primit în 2016 titlul de Cetățean de Onoare (post-mortem) al municipiului Cluj-Napoca.

Aviatoarea  Smaranda  Brăescu,  supranumită  „Regina  înălțimilor”,  s-a  născut  la  21 mai 1897  într-o  familie modestă din Hânteşti-Buciumeni. Pasionată din adolescență de  lumea  aviației,  a  început  să  practice  paraşutismul  în anul 1928. La 1 iulie acelaşi an a făcut, în Germania, un salt de la 600 de metri, devenind  prima  femeie-paraşutist  din România.

La 2 octombrie 1931, Smaranda Brăescu a efectuat primul său salt de la altitudinea de 6.000 de metri, devenind recordmană națională absolută şi fiind recompensată cu medalia „Virtutea Aeronautică”. Invitată în Statele Unite ale Americii, Smaranda Brăescu a doborât la 19 mai 1932, la baza militară de la Sacramento, recordul mondial absolut, printr-un salt de la altitudinea de 7.200 de metri. Acest record mondial a rămas în vigoare până în anul 1951, când a fost depăşit de un alt pilot român, Traian Demetrescu-Popa. Devenită o adevărată legendă, i s-au oferit contracte în Statele Unite, a fost invitată la Roma de către papa Pius al XI-lea, l-a cunoscut pe mareşalul italian Italo Balbo.

În 1936 a realizat o altă premieră mondială, prin traversarea Mării Mediterane, de la Roma la Tripoli, la bordul avionului său Miles Hawk, botezat de ea, simbolic, „Aurel Vlaicu”. Între 1940 și 1945 a participat la războiul mondial, pe ambele fronturi de luptă, în  cadrul  celebrei  „Escadrile  Albe”.  După  1945,  Smaranda Brăescu s-a alăturat rezistenței anticomuniste. Semnatară a unui memoriu de protest împotriva falsificării alegerilor din 1946, Smaranda Brăescu a fost condamnată în contumacie de către autoritățile comuniste şi obligată să se ascundă pentru a evita capturarea ei.

Sosind la Cluj sub o identitate falsă (Maria Popescu), a  fost adăpostită  la ferma Congregației Maicii Domnului din Jucu. A fost tratată în secret la clinicile universitare şi adăpostită de profesorul Iuliu Hațieganu.

A încetat din viață, potrivit celor cunoscute până acum, la 2 februarie 1948 şi a fost înmormântată în cimitirul Central, sub numele conspirativ „Maria Popescu”.   

În 2016, consilierii locali ai municipiului Cluj-Napoca au votat acordarea titlului de cetățean de onoare, post-mortem, aviatoarei române Smaranda Brăescu.