Actualitate

Victimele infecțiilor din spitale, cifre goale în statistici fără sens! Clujenii își plâng morții și nu primesc nici măcar explicații.

Neatenția cadrelor medicale, aparatura învechită, dezinfectarea necorespunzătoare sunt doar câțiva factori care bagă în mormânt sute de persoane anual doar în Cluj. Din păcate, șansele ca cineva să plătească sunt mici. Aparținătorii umblă ani de zile prin tribunale, însă vinovații scapă nepedepsiți.

Monitorul de Cluj a primit două povești triste, ale unor oameni cărora le-au murit cei dragi cu zile, în spitalele din Cluj. Unii au fost trimiși acasă, altora li s-a spus că nici măcar nu trebuie internați, că nu au probleme grave. Însă aveau. Acei oameni au contactat bacterii din spitale după ce s-a intervenit chirurgical, iar acum, doar membrii familiei au rămas să le spună povestea, luptând cu un sistem corupt, în speranța că aceste situații nu se vor mai repeta.

Deși bolnav, a fost externat

În urmă cu trei ani, Alexandru Chiorean, la vârsta de 53 de ani a fost implicat într-un accident rutier de unde a ieșit cu fractură de vertebre toracice. A fost transporat la Clinica de Neurochirugie din Cluj, unde a suferit două intervenții chirurgicale. În urma primei intervenții s-a format un hematom intracanalar, adică un cheag de sânge. Zece zile mai târziu, s-a confirmat o infecție, care se manifesta prin scaune diareice.

Câteva zile mai târziu, scaunele diareice au reapărut, însă familia a primit informația că pacientul poate să înceapă procedurile de recuperare. L-au transferat la un spital din Zalău în ciuda insistențelor familiei de a rămâne la Cluj, medicul motivând că: „nu mai pot să îl țin, că îmi închide toată secția”.

„O lună mai târziu a fost externat fără recomandare, pentru îngrijiri medicale la domiciliu, deși era imobilizat la pat. Patru zile mai târziu, tatăl meu a murit”, spune Alexandra, încercând să își stăpânească lacrimile. Cu toate că au trecut trei ani, nu și-a găsit alinarea.

În urma autopsiei, rezultatul a fost sigur: moarte violentă, în urma unei operații care a fost completată cu discită septică, adică infecție la nivelul oaselor. Raportul necropsiei evidențiază prezența a două bacterii periculoase: E Coli și Proteus.

Familia a depus plângeri la Colegiile medicilor din Cluj și Sălaj. Colegiul medicilor Sălaj a concluzionat că medicul care s-a ocupat de pacient în Zalău nu este culpabil. Rezultatul a fost același: medicii nu au fost vinovați.

„S-a organizat comisia de malpraxis, raportul pe baza de neurochirugie concluzionând că tatăl meu a fost infectat în timpul intervenției chirurgicale, că nu trebuia externat şi transportat la Spitalul Județean Sălaj, ci tratat în colaborare cu medici infecționişti. La fel ca şi medicii de la Clinica de neurochirurgie, nici medicii din Zalău nu s-au sesizat şi nu au depistat erorile făcute, ceea ce a dus la decesul tatălui meu. Tatăl meu nu a fost nici salvat, nici tratat, nici vindecat. A decedat. Dorim ca doctorii sa respecte jurământul pe care l-au semnat, să verifice şi să trateze corespunzător pacienții, pentru ca nici o familie, nici o soție/soț, părinte, copil, să nu treacă prin durerea şi prin şocul de a-şi pierde pe cineva drag, din cauza oamenilor care ar trebui să salveze vieți şi nu să le ia”, mărturisește femeia.

A murit în urma unei operații la plămâni

Mama Gabrielei Vereș Platon a murit la două luni după ce a avut o operație laparoscopică la plămâni, fiindcă respira greu. Prima operație nu a reușit, așa că a fost reprogramată la o a doua, timp în care s-a observat că avea și alte probleme: o parte din stomac și colon îi erau urcate în cavitatea toracică. Cadrele medicale au vrut să rezolve problema fără să se consulte cu familia.

Femeia a fost transferată apoi la Chirurgie 1, tot fără ca familia să fie anunțată.

„Am aflat că a fost transferată sunând să întrebăm care e starea ei. De la Chirurgie 1 am aflat că atunci când a ajuns la ei mama avea septicemia la mai multe organe și era în stare critică. A ajuns la ei cu esofagul, colonul și stomacul fisurate. Au încercat diferite intervenții, nimic nu a dat rezultate, iar starea mamei s-a înrăutățit de la o zi la alta. Apoi au apărut infecțiile nosocomiale care nu au putut fi eliminate nici cu cele mai tari antibiotice”, povestește Gabriela.

Într-un final, după mult chin, pe data de 8 august 2017, femeia a murit. Membrii familiei au încercat să găsească vinovatul, să fie tras cineva la răspundere, însă fără niciun succes.

„Am sesizat și Colegiul Medicilor, poliția, am făcut tot ce am știut pentru ca responsabilii să fie trași la răspundere. Avem răspunsul legistului, avem scrisoarea lui în care descrie toate infecțiile nosocomiale pe care mama le-a luat din spital. Mama a mers pe picioarele ei la spital, era plină de energie, cât de cât sănătoasă, cu o viață normală. Toate astea au luat sfârșit din cauza sistemului sanitar românesc la care am contribuit o viață întreagă”, spune plină de revoltă femeia.

Infecțiile nu sunt raportate

Un avocat clujean spune că există șanse ca cei vinovați să plătească, însă asta necesită mult timp și multă răbdare, fiindcă de cele mai multe ori, spitalele nu raportează infecțiile.

„Șansele sunt moderate, nici mici, nici mari, pentru că totul depinde de experitza medico-legală. E foarte greu de demonstrat pentru că sistemul medico-legal protejează aceste situații și aceste infecții nu se raportează pentru că există sancțiuni. Eu, de exemplu, am dosar cu client depistat cu infecție în spital și nu a fost raportat la Direcția de Sănătate Publică. Nu se raportează pentru că Ministrul Sănătății trebuie să prezinte Parlamentului și opiniei publice situațiile de malpraxis din România. Or, niciunul din ultimii 10 ministri nu a făcut o astfel de raportare. Și nici nu știu dacă s-a făcut vreodată. Atunci ce pretenții avem ca spitalele să raporteze infecțiile? În momentul în care ești victima unui malpraxis medical nu devii altceva decât o cifră într-o statistică și nimic mai mult”, a spus avocatul Dan Dorin Tătaru.

La unitățile din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj se află în lucru 55 de dosare având ca obiect o posibilă culpă medicală.