Actualitate

Cumpără clujenii cărți? Ce zic librarii din Cluj-Napoca

Statisticile spun că românii nici nu citesc, nici nu cumpără cărți. Librarii clujeni însă văd un licăr de speranță în ceea ce privește generațiile care vin.

Lectura, indiferent de domeniul pe care îl abordează, este vitală în construcția omului.

Cărțile se citesc repede

Cititul trebuie să reprezinte o activitate recreativă, o oportunitate de dezvoltare non-formală, unde stăpân pe proces este doar lectorul. Libertatea există pe deplin. Valentin Derevlean, coordonatorul celebrului „Librabrium” din Cluj-Napoca, este un clujean, cunoscut în contextul literar, care a sesizat fenomenul îngrijorător legat de scăderea ratei cititului în rândul românilor.  

„Cărțile, oricât ar fi de groase, se citesc relativ repede. Și nu e nevoie de teme, de profesori, note și examene. Citești și restul vine de la sine. Ca să nu mai vorbesc de faptul că cititul poate fi și extrem de distractiv”, a confirmat Valentin în discursul său.

Pentru început, primul avantaj pertinent pe care îl oferă cititul este reprezentat de exercițiul intelectual pe care îl practicăm inconștient când ne delectăm cu o carte aparte. Acest exercițiu nu este obositor, din contră, se împletește cu ideea de desprindere de realitate.

„Cărțile presupun un efort de mai mare durată și îți solicită atenția deplin, așa că sunt cel mai bun exercițiu pentru a învăța disciplina, răbdarea și pentru a exersa concentrarea și atenția pentru perioade mai lungi”, a spus pasionatul cititor.

„Oferta de cărți este imensă”

Sub același aspect, lectura poate aduce acea idee de nou, de surprinzător care ne scoate din monotonia pe care am ajuns să o trăim în această realitate brută. Scriitorii tineri se lansează în fiecare zi, oferta de cărți este imensă. Tot ce lipsește este publicul, dorința aprinsă de a simți mirosul unor pagini abia scoase de la tipar.

„Literatura oferă zilnic surprize imense și scriitorii din literatura contemporană scriu excelent și sunt mai diverși ca niciodată”, a remarcat punctual Valentin.

Cele mai bune cărți străine, aduse îndată în librării

Nu în ultimul rând, cititul aduce culturile mult mai aproape una de cealaltă. Granițele dintre țări s-au dizolvat progresiv, iar cărțile pot fi citite la nivel internațional, indiferent de țara de proveniență a cititorului.

„Avem șansa de a citi cărțile imediat după ce au fost publicate în original. Se traduce foarte mult și foarte repede, așa că un cititor român are acum acces la literatura întregului glob. Și e păcat să nu profite de șansa aceasta”, a indicat punctual coordonatorul celebrei librării din Cluj.

Ideea principală este că oamenii trebuie să se regăsească în poziția de a răsfoi o carte, de a scana rânduri, iar de la acel punct, procesul devine natural. Doar începutul este pasul mai dificil.

 „Cititul constant produce un soi de dependență. De cea mai bună calitate. Evident, sunt perioade în care nu ai timp sau ai o problemă și nu ai chef să citești. Însă cine citește constant o va face probabil toată viața”, a amintit Valentin.

Există speranță pentru cărți

Dacă stăm să privim acest demers de reinstaurare a cititului drept o bătălie deja pierdută, ar trebuie să fie făcută o re-evaluare. Speranță încă există, însă se restrânge la câteva grupuri de vârstă ce încă dețin puterea curiozității.

„Cei mici sunt receptivi și am văzut în ultimii ani copii care citesc foarte mult, care se descurcă într-o librărie mai bine decât părinții sau bunicii lor. Știu să folosească librăria de parcă ar fi un gadget necunoscut părinților. Cunosc editurile, știu noutățile, știu unde sunt rafturile cu autorii lor preferați. Știu ce să caute și ce să întrebe și nu au deloc aerul acela de nefiresc pe care îl au uneori adulții”, a sugerat Valentin.

Interesul tinerilor poate să fie fructificat, dar acest lucru trebuie să aibă o rădăcină mai stabilă, mai adâncă pentru a crea un efect de masă sau să reprezinte completarea adecvată pentru procesul instituțional de care amintea scriitorul Gabriel Bota într-un interviu. Dacă mediul educațional are nevoie de o reformă, la fel au nevoie și spațiile dedicate cititului.

„De aceea e nevoie de biblioteci cât mai multe și cu dotări pe măsură, de aceea e nevoie de programe de încurajare a lecturii de tip voucher oferit elevilor pentru a cumpăra cărți, programe prin care librăriile să fie invitate în școli, scriitorii să fie invitați în școli și chiar să țină cursuri opționale despre citit și despre scris”, așa vede librarul un scenariu de succes.

Aceeași licărire de optimism se regăsește și în mediul universitar. Prin excelență, Clujul reunește studenți extrem de dotați intelectual, astfel că Valentin a sesizat setea de lectură.

„Clujul e unul dintre marile centre universitare cu școli foarte bune și un public educat. Așa că există mulți copii care citesc, există studenți care sunt la zi cu literatura română tânără și așa se explică prezența publicului la evenimente”, a specificat acesta.

Articol scris de Iulia Mureșan, studentă la Jurnalism în cadrul FSPAC.