Actualitate
Județul Cluj, membru al ADI „Moții, Țara de Piatră”. Ce localități fac parte și care sunt obiectivele?
Județul Cluj va deveni membru în Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Moții, Țara de Piatră”care își propune dezvoltarea infrastructurii și a turismului în Munții Apuseni.
Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a inițiat un proiect de hotărâre care vizează aderarea Județului Cluj la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Moții, Țara de Piatră”.
Această structură „de drept privat, non politică și independentă, cu scop nepatrimonial”, a fost constituită pentru a crea un cadru de cooperare între unitățile administrativ-teritoriale din zona Țării Moților – Munții Apuseni, cu scopul de a coordona activitățile de dezvoltare durabilă în domenii precum infrastructură de transport, turistică și de agrement, turism, agricultură și creșterea animalelor, silvicultură, protecția mediului și biodiversitate, prezervarea culturii, artei și meșteșugurilor tradiționale, promovarea zonei ca destinație turistică și de investiții, sănătate și securitate prin facilitarea cooperării și schimbului de informații între furnizori de servicii publice de acest tip.
„Inițiativa de a constitui această A.D.I. în zona Munților Apuseni este una lăudabilă, cu atât mai mult cu cât Țara Moților se suprapune peste teritoriul administrativ al mai multor județe, respectiv Alba, Hunedoara, Arad, Bihor și Cluj. Am apreciat ca oportună aderarea noastră la această asociație tocmai pentru a oferi un sprijin concret dezvoltării și promovării acestei zone cu o importanță și o semnificație aparte”, a declarat președintele Consiliului Județean, Alin Tișe.
Localitățile din județul Cluj care au aderat până în acest moment la A.D.I. „Moții, Țara de Piatră”, alături de alte U.A.T.-uri din județele învecinate, sunt Băișoara, Beliș, Călățele, Ciucea, Măguri-Răcătău, Mărgău, Mănăstireni, Mărișel, Negreni, Poieni, Râșca, Săcuieu și Valea Ierii.
„Alianța” pentru Munții Apuseni, oficializată în iunie
Consiliile județene Cluj, Alba și Bihor „au bătut palma” pentru dezvoltarea infrastructurii și promovarea turismului în Munții Apuseni. Consilierii județeni au aprobat în ședința din 30 iunie 2021 încheierea unui acord de parteneriat pentru dezvoltarea infrastructurii și a turismului din Munții Apuseni, între Consiliile Județene Alba, Bihor și Cluj.
În domeniul infrastructurii, Consiliul Județean Bihor își asumă amenajarea și modernizarea traseului rutier Padiş - Ic Ponor, la limita cu județul Cluj, și a drumului de legătură (continuare a DJ 763) între Județul Alba – Județul Cluj – Județul Bihor, din cătunul Ic Ponor către comuna Gârda de Sus (intersecția cu DJ 750), situat pe teritoriul administrativ al Județului Bihor.
Consiliul Județean Alba va realiza lucrări pe traseul Călineasa – Vf. Clujului – intersecţia DJ 750, iar Consiliul Județean Cluj va moderniza drumul de legătură (continuare a DJ 763) între Județul Alba – Județul Cluj – Județul Bihor, din cătun Ic Ponor către Comuna Gârda de Sus (intersecția cu DJ 750), situat pe raza administrativ-teritorială a Județului Cluj. Consiliul Județean Cluj deja a asfaltat peste 20 de kilometri până la limita cu județul Bihor printr-un proiect pe fonduri europene, urmând să modernizeze alți peste 15 kilometri.
Promovare turistică a zonei Munților Apuseni
În ceea ce privește dezvoltarea și promovarea turistică a zonei carstice a Munților Apuseni „Țara de Piatră. Paradisul carstic al României”, acordul presupune identificarea valorilor turistice comune celor trei județe, realizarea unei rețele integrate de trasee turistice, crearea unui plan de promovare și dezvoltarea în comun a unor produse turistice specifice.
Autoritățile județene vor colabora pentru a valorifica patrimoniul etnografic și folcloric și a arhitecturii tradiționale. Totodată, se va stimula crearea de produse autentice, se vor promova gastronomia locală și produsele meșteșugărești și se va elabora un ghid de arhitectură/construire pentru încadrarea în specificul zonei. În plus, vor organiza acțiuni de conștientizare și de informare privind conservarea biodiversității şi a patrimoniului natural în rândul comunităților locale, vizitatorilor și administrațiilor publice locale.
Acordul se încheie pe o perioadă de 10 ani și poate fi prelungit la solicitarea motivată a oricărui partener.
CITEȘTE ȘI
