Actualitate
Buncărele din Cluj-Napoca pot adăposti DOAR 14.000 de persoane. TOT despre adăposturi și cum procedăm în caz de război
În Cluj-Napoca există 161 de buncăre, vechi de peste 50 de ani, care pot adăposti maxim 14.000 de persoane, deși populația orașului depășește 300.000 de locuitori. Află tot ce trebuie să știi despre adăposturile de protecție civilă din municipiu, cum sunt structurate și ce trebuie să faci în caz de război.
Buncărele din Cluj-Napoca pot adăposti DOAR 14.000 de persoane. Tot ce trebuie să știi despre adăposturi și cum procedăm în caz de război
La solicitarea monitorulcj.ro, Primăria Cluj-Napoca ne-a furnizat mai multe informații legate de adăposturile de protecție civilă din municipiu, care vor fi folosite în cazul unor atacuri aeriene, în caz de conflict armat pe teritoriul țării.
În Cluj-Napoca există 161 de buncăre pe care clujenii le pot folosi într-o urgență de acest fel și se află la subsolurile blocurilor vechi, construite în perioada anilor 1970-1990.
„La nivelul Primăriei municipiului Cluj-Napoca sunt preluate în evidența domeniului public un număr de 126 de adăposturi de protecție civilă. Față de acestea mai există un număr de 35 de locații ce pot fi utilizate ca adăposturi de protecție civilă de diferite capacități, în cazul instituirii stării de asediu, la diferite construcții sau instituții. Atașat găsiți și lista cu adresele acestora.
În marea lor majoritate, acestea sunt situate în subsolul blocurilor de locuințe construite în perioada anilor 1970-1990”, a trimis Primăria Cluj-Napoca, către monitorulcj.ro.
Buncărele, vechi de peste 50 de ani. Câte persoane încap
Deși municipiul Cluj-Napoca are o populație de 336.369 de locuitori, adăposturile de protecție civilă pot să protejeze doar maxim 14.000 de persoane în cazul unui atac aerian. Acest lucru este posibil în contextul în care pentru fiecare persoană în parte se acordă o suprafață de 1 metru pătrat util.
„Fiind la subsolul locuințelor colective prin proiectare s-a alocat 1mp suprafață utilă de persoană, raportat la numărul total de locatari ai blocului. Însumarea la nivelul municipiului a suprafeței utile a acestor adăposturi asigură protecția unui număr de aproximativ 13.000-14.000 persoane”, potrivit Primăriei Cluj-Napoca.
De asemenea, buncărele din Cluj-Napoca „nu prezintă degradări de construcție”, potrivit municipalității, însă la majoritatea sunt necesare noi sisteme de filtroventilație, iluminat și înlocuirea sistemelor sanitare.
Adăposturile sunt mai vechi de 50 de ani:
„Adăposturile nu prezintă degradări structurale de construcție raportat la destinația pentru care au fost edificate. La marea majoritate este necesară completarea și/sau înlocuirea sistemelor de filtroventilație și iluminat de rezervă pecum și a celor sanitare, urmare a fenomenelor de îmbătrânire și distrugere. Toate adăposturile și instalațiile aferente au o vechime de peste 50 de ani”, se arată în răspunsul Primăriei la solicitarea făcută de monitorulcj.ro.
Cine se ocupă de întreținerea adăposturilor și cum sunt structurate
Verificarea și inventarierea adăposturilor de protecție civilă se face în fiecare an de Serviciul Situații de Urgență, dar cei care au acces la acestea sunt administratorii asociațiilor de proprietari:
„Inventarierea și verificarea privind starea tehnic-operativă a adăposturilor de protecție civilă aflate în evidența Primăriei se execută anual de către personalul Serviciului Situații de Urgență. Accesul și controlul păstrării destinației acestor spații se realizează cu ajutorul administratorilor asociațiilor de locatari/proprietari de la adresele respective. La nivelul asociațiilor de proprietari este cunoscută obligativitatea eliberării în termen de 24 de ore a unor părți din adăpost utilizate de către unii proprietari”, a transmis Primăria.
În principiu, un adăpost de protecție este structurat pe următoarele elemente: un sas (intrare) de acces, încăpere (încăperi) de adăpostit, grup sanitar, instalație de filtroventilație, iluminat de serviciu, ieșire de salvare. Dimensiunile ca suprafață variază în funcție de mărimea imobilului și numărul de locatari din acesta.
Ce să faci în caz de război
Reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca au explicat și ce trebuie făcut în caz de război pentru a ajunge la adăposturi.
La transmiterea semnalului de „Alarmă aeriană” (existența pericolului unui atac/bombardament aerian), persoana responsabilă cu activitățile privind utilizarea buncărului deschide accesul, asigură intrarea în ordine a persoanelor.
Ordinea se face cu prioritate femeilor, copiilor, bătrânilor, bolnavilor și persoanelor cu dizabilități, până la limita de „ – 1” a numărului de metri pătrați echivalenți ai suprafeței utile, după care intră și blochează intrarea din interior.
În interior, persoanelor le revin următoarele obligații:
- să respecte ordinea interioară, să nu circule inutil prin adăpost, să păstreze curățenia și să nu fumeze;
- să nu introducă în adăpost substanțe sau materiale inflamabile;
- să pregătească masca de protecție contra gazelor pentru a fi folosită la ordin;
- să nu intre în adăpost cu îmbrăcăminte contaminată;
- să nu deschidă ușile ssau obloanele etanșe și să nu părăsească adăpostul fără aprobare;
- să execute indicațiile șefului de adăpost;
- să participe, în caz de nevoie , la acordarea primului ajutor medical;
- pe tot timpul adăpostirii să-și pastreze calmul pentru a nu provoca panică în rândul ocupanților adăpostului de protecție civilă.
LISTA buncărelor din Cluj-Napoca
CITEȘTE ȘI:
