Administrație
Patru proiecte mari ale Clujului, realizate prin concursuri internaţionale de soluţii. Malurile Someşului, Turnul Pompierilor, strada Mihail Kogălniceanu şi Parcul Feroviarilor.
Au fost finalizate recent lucrările de execuţie pentru patru investiţii mari din Cluj-Napoca, care au fost realizate prin concursuri internaţionale de soluţii.
De la stânga la dreapta arhitecta Daniela Maier, președintele OAR Transilvania, Ovidiu Cîmpean, secretarul de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ștefan Bâlici, președintele OAR şi Mirona Crăciun, coordonator Concursuri OAR | Foto: Oana Doroşenco – monitorulcj.ro
Au fost finalizate recent lucrările de execuţie pentru patru investiţii mari din Cluj-Napoca, care au fost realizate prin concursuri internaţionale de soluţii, organizate de Ordinul Arhitecţilor din România (OAR), împreună cu filiala teritorială a OAR din Transilvania, în parteneriat cu autorităţile locale, respectiv Primăria Cluj-Napoca şi Consiliul Judeţean Clu.
Cele patru proiecte care au fost realizate prin concursuri internaţionale de soluţii sunt Turnul Pompierilor, strada Mihail Kogălniceanu, Parcul Feroviarilor şi Malurile Someşului.
„În ultimii 20 de ani activitatea OAR s-a concentrat pe organizarea de concursuri de soluţii în parteneriat cu autorităţile publice, împreună cu filialele teritoriale ale OAR. Din păcate, în România, foarte puţine dintre investiţiile publice sunt realizate printr-o procedură de concurs de soluţii. Ne interesează calitatea intervenţiilor, să fie cea mai bună posibilă. Dacă ne comparăm cu alte state europene avem foarte mult de recuperat. Ne interezează concursurile şi pentru dezvoltarea capacităţii de proiectare în ţară. Concursul nu e doar o formă de selecţie, e o formă de pregătire a echipelor de proiectare. Ne dorim să avem cât mai multe concursuri în ţară. Datorită celor care au câştigat concursurile de soluţii, la Cluj avem lucrări şi investiţii de calitate. Acest lucru s-a văzut în ultima perioadă şi prin receptarea pe care au avut-o din partea publicului”, a declarat arhitectul Ștefan Bâlici, președintele OAR, în cadrul unui eveniment în care au fost prezentanţi câştigătorii concursurilor de soluţii pentru cele patru investiţii din Cluj-Napoca.
„Să vedem în proiectele realizate lucrurile bune”
Arhitecta Daniela Maier, președintele OAR Transilvania, a declarat că cei care au participat la concursuri şi-au asumat luni de zile de muncă. De asemenea, ea a precizat că ar fi bine ca oamenii să vadă lucrurile bune în proiectele realizate la Cluj.
„Este un punct în spatele căruia se ascund ani de muncă. A fost munca colegilor care au fost implicaţi în elaborarea de teme, în organizarea de concursuri la nivel naţional sau la nivel local. A fost munca celor din juriu, munca celor care au participat la concursuri. Cei care au participat la concursuri şi-au asumat luni de zile de muncă împreună cu echipe care au riscat. Încercăm să facem cât de bine se poate într-un context administrativ şi legislativ în continuă schimbare. Cred că trebuie să ne luptăm să avem cât mai mulţi arhitecţi în administraţie, pe care să îi susţinem. Cred că trebuie să avem puterea de a avea arhitecţi care să menţină o comunicare foarte bună cu executanţii sau cu cei care sunt în echipa de proiectare, pentru a putea să susţinem ideile lor. Cred că putem să vedem în proiectele realizate şi să promovăm lucrurile bune, precum calitatea spaţiilor care s-au realizat printr-un mod care nu a mai fost abordat în ultimul timp. Dacă continuăm să transformăm în capital politic orice mică greşeală vom omorî un demers care aduce multe oportunităţi”, a declarat arhitecta Daniela Maier.
M100, proiect pentru traziția verde și neutralitate climatică
Ovidiu Cîmpean, secretarul de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, a precizat că practica de a organiza concursuri internaţionale de soluţii a fost prealuată şi de alte oraşe după modelul Clujului.
De asemenea, el a vorbit şi despre proiectul M100, tranziţia spre verde şi neutralitate climatică în oraşele din România.
„La Cluj am demarat şi am finalizat 15 concursuri internaţionale de soluţii din 2016 până în prezent. Această practică a început să fie preluată de către alte oraşe după modelul Clujului. În 2016 când aveam primele concursuri la malurile Someşului sau la Turnul Pompierilor erau oameni care spuneau că nu vor fi implementate niciodată. Este o abordare strategică pe care un oraş o are în momentul în care alege calitatea de proiectare. Cred că aceste proiecte influenţează istoria oraşului în bine. Sunt proiecte care propun soluţii noi. La Cluj avem o societate civilă activă care dezbate fiecare detaliu din proiecte. Am iniţiat la nivel naţional platforma M100 prin care încercăm să finanţăm tranziţia verde şi neutralitatea climatică în oraşele din România. Dorim să finanţăm cu 1 miliard de euro proiecte. Introducem şi acolo concursuri internaţionale de soluţii. Am prezentat proiectele şi la nivel european. Am stat la masă cu cele mai importante oraşe de la nivel european, Barcelona, Copenhaga, Paris, Gent. Cluj-Napoca a prezentat Someşul pentru bune practici. Proiectul a fost extrem de apreciat la nivel european. România a ajuns la un nivel de dezvoltare în care îşi permite să gândească proiecte strategice pe termen lung. Avem responsabilitate să lăsăm în urmă proiecte durabile, să fie gândite pe 10-30 de ani”, a declarat Ovidiu Cîmpean.
Malurile Someşului
Autor principal al proiectului este Jaime Daroca, José Mayoral, José Ramon Sierra (PRÁCTICA). Proiectul este rezultatul concursului internațional Rethinking Someș, pe care Primăria Cluj-Napoca l-a lansat pe această temă în iunie 2017. Lucrările au fost finalizate şi au intrat în faza de recepţie în noiembrie 2023.
Turnul Pompierilor
Câștigătorul concursului de soluţii şi autorul principal este arhitectul Vlad Sebastian Rusu. Proiectul a fost finalizat și inaugurat în 2023. La nivel local, Turnul Pompierilor a devenit cel de-al șaselea obiectiv al Centrului de Cultură Urbană al Primăriei Cluj-Napoca, alături de Clădirea Casino din Parcul Central, Turnul Croitorilor, Centrul pentru Tineret și cinematografele Dacia și Mărăști.
„A trebuit să implementăm acest proiect şi nu a fost foarte uşor. Iniţial proiectul pentru Turnul Pompierilor nu era vazut cu ochi buni la Cluj. După o pauză de aproape 10 ani s-a lansat acest concurs care, pentru noi, a fost extrem de important să producă ceea ce am livrat la faza de concurs, o soluţie care să asigure şi încrederea administraţiei, dar şi încercarea de a păstra cât mai mult din ceea ce am oferit ca soluţie. Nu au apărut multe modificări pe parcursul modernizării. Rezultatul este destul de similar cu soluţia”, a declarat Vlad Sebastian Rusu.
Strada Mihail Kogălniceanu
Câştigătorul concursului de soluţii este Mossfern Arhitectură. Lucrările au fost finalizate şi inaugurate în 2024. Proiectul a inclus străzile din zona istorică a Clujului - str. Mihail Kogălniceanu și străzile adiacente Universității, Emmanuel de Martonne, axa nord-sud alcătuită din străzile János Bolyai – Hermann Oberth – Kovács Dezsö, Gaál Gábor și Baba Novac. Prin proiect, municipalitatea a urmărit creșterea calității spațiului public, „o componentă cheie pentru ceea ce înseamnă calitatea vieții în municipiu”.
„E greu să vorbim despre asta. Trebuie să fim sinceri. La Cluj ideea concursului s-a generalizat, s-a consolidat cu o metodologie. Eu nu văd că s-a terminat concursul de pe malul Someşului, nu văd că s-a terminat Kogălniceanu. Pentru mine nu este demn să spun că lucrarea este finalizată. (…) În general, totul se reduce la relaţia cu constructorul. Discutăm foarte mult despre temă, concurs, dar foarte puţin despre traiectoria implementării, a felului în care aceasta se va înscrie în cultura noastră de relaţionare faţă de mediul obiectual de zi cu zi”, a declarat arhitectul Macalik Arnold.
Parcul Feroviarilor
Câştigătorul concursului de soluţii este ASIZA BIROU DE ARHITECTURA S.R.L. Parcul Feroviarilor are o suprafață de 5,3 hectare. Pe lângă revitalizarea Parcului Feroviarilor, proiectul mare cuprinde și alte schimbări în zona, precum reabilitarea străzii Parcul Feroviarilor, care presupune desfacerea trotuarelor și frezarea părții carosabile.
„Terenul a aparţinut oraşului. Asta a grăbit foarte tare procesul de proiectare şi de realizare. A fost un proiect care s-a implementat relativ repede. Un astfel de proiect e complex şi presupune coordonarea mai multor specialităţi. A contat că am reuşit să avem controlul asupra execuţiei. Relaţia pe care am avut-o cu constructorul a fost una de coordonare”, a declarat arhitectul Vlad Sebastian Rusu.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
