Administrație
Ce vrea să facă Clujul în 2022 cu aproape JUMĂTATE DE MILIARD DE EURO?
Peste 434 de milioane de euro este bugetul municipiului Cluj-Napoca pentru anul 2022. Principalele investiții din buget au fost dezbătute joi de clujeni și autoritățile locale.
Principalele investiții din buget au fost dezbătute joi de clujeni și autoritățile locale
Bugetul municipiului Cluj-Napoca pe anului 2022 se ridică la suma de 2.148.607.224 lei, circa 434,5 milioane de euro. Din acesta, secțiunea de dezvoltare este de 181 milioane de euro, iar secțiunea de funcționare, de 253,4 milioane de euro. Veniturile proprii au crescut cu 10% față de anul 2021, iar veniturile din cota defalcată din impozitul pe venit au crescut cu 12% față de anul trecut.
„Modelele de bună practică europeană vor fi menținute și extinse în Cluj, atât în ceea ce privește construirea unui nou cartier în Cluj, cum este Soporul, atât în privința politiilor de mobilitate alternativă, demararea unor noi proiecte, cum este cel pentru culoar pietonal și velo de pe malul Someșului, din Gilău până în Apahida, în prima etapă, și continuând cu Jucu și Bonțida, care anul acesta vor intra în realizarea studiilor, pentru că colegii mei au găsit o soluție să nu ne blocăm la Muzeul Apei, astfel încât acel coridor velo și pietonal, extrem de important pentru Cluj, să meargă mai departe”, a declarat pirmarul Emil Boc, în deschiderea dezbaterii publice.
Anul acesta, cele mai importante proiecte ţin de construcţia unor poduri, modernizări de străzi, construcţia unor corpuri de clădire pentru şcoli, parcuri, terenuri sportive şi proiecte park & ride la intrarea în oraş, la Aeroportul Cluj.
Astfel, între proiectele care vor fi finalizate anul acesta se numără, conform prezentării primarului Emil Boc din cadrul dezbaterii, următoarele:
- Reabilitarea Bulevardului 21 Decembrie - aprilie 2022;
- Reabilitarea unui nou corp de clădire la Școala gimnazială „Iuliu Hațieganu” - septembrie 2022;
- Baza Sportivă „La Terenuri” Mănăștur;
- Modernizarea Parcului „Ștefan cel Mare”;
- Reabilitarea Turnului Pompierilor;
- Modernizarea Parcului Farmec;
- Plan Urbanistic Zonal pentru noul cartier Sopor;
- Reabilitarea termică a 20 de blocuri;
- Realizarea de noi locuri de parcare a bicicletelor în spații securizate.
De asemenea, proiectele de infrastructură începute deja sau anunțate care vor continua în 2022 sunt:
- Noul pod Oașului – Răsăritului - iunie 2023;
- Modernizarea străzii Mihail Kogălniceanu - iunie 2023;
- Reabilitarea Parcului Feroviarilor - decembrie 2023;
- Reabilitarea Parcului Armătura;
- Revitalizarea malurilor Someșului din zona Grigorescu - Plopilor;
- Modernizarea platoului Sălii Sporturilor;
- Parc nou în zona Grigore Alexandrescu;
- Regenerarea urbană a zonei Calea Moților – Calea Mănăștur – strada Mărginașă - termenul de finalizare: sfârșitul anului 2023.
O serie de proiecte care ar putea începe anul acesta, dacă licitațiile de execuție vor fi finalizate la timp, sunt:
- Modernizarea Parcului Primăverii;
- Modernizarea Parcului 14 Iulie;
- Parcul Obsevator din Zorilor;
- Creșă nouă strada Negoiu;
- Creșă nouă strada Parcul Feroviarilor;
- Park&ride Aeroport.
Pe lista lucrărilor și obiectivelor de investiții pentru care se realizează documentaţiile tehnice necesare în vederea organizării procedurilor de licitaţie proiectare/execuție lucrări figurează următoarele:
- Realizarea Centurii metropolitane a Clujului şi proiectul multianual Metrou şi tren metropolitan;
- Parcul Est (45,5 ha);
- Amenajarea ansamblului „Cetățuia”;
- Parc Coridorul Canalul Morii Zona Parcul Rozelor – Plopilor (parc nou);
- Parcul Bună Ziua (parc nou);
- Realizarea unui hub educaţional (școală, creșă, grădiniță), a unei baze sportive, a unei unităţi de sănătate şi a unui parc-pădure în zona Borhanci;
- Reabilitarea zonei Expo Transilvania;
- Şcoală generală în cartierul Bună Ziua;
- Reabilitarea Liceului Teoretic „Nicolae Bălcescu” şi a zonei adiacente;
- Creşă nouă în cartierul Dâmbul Rotund;
- Nou cămin pentru persoane vârstnice;
- Culoarul de nord adiacent căii ferate – strada Răsăritului – Câmpul Pâinii;
- Organizarea în asociere cu Universitatea Babeș-Bolyai a concursului de soluții pentru ansamblul urban Science Campus Cluj în Lomb.
Ce vor clujenii de la bugetul pe anul acesta?
În cadrul dezbaterii publice care s-a întins pe parcursul a aproape trei ore, mai mulți clujeni, activiști și reprezentanți ai unor asociații civice au luat cuvântul. Astfel, clujenii au cerut studii de trafic în cartiere, studii de urbanizare pe modelul Soporului și în alte zone ale orașului, construirea de noi creșe și ajutor financiar pentru famiiliile care nu prind loc, dar și o mai bună infrastructură pentru mașini electrice și extinderea rețelei de troleibuz. Puteți urmări dezbaterea aici:
De asemenea, a fost adus în discuție și procesul de bugetare participativă, care a fost unul „slab” în 2021, întrucât implicarea clujenilor în vot a fost redusă și mai multe proiecte au fost descalificate. Iosif Pop, reprezentantul Consiliului Civic Local, a propus mutarea bugetării participativă pe cartiere, ca măsură care ar putea crește interesul cetățenilor pentru proiecte.
Au fost făcute și propuneri pe sectorul cultural: activistul Szakáts István a cerut Primăriei Cluj-Napoca să sprijine sectorul, „șubrezit” de pandemie, și să realizeze studii de impact asupra culturii. Cetățenii nu au uitat nici de mult-promisa clădire nouă pentru Filarmonică, însă primarul Emil Boc a explicat că autoritățile locale nu au găsit deocamdată o formulă pentru atragerea investitorilor privați în proiect.
Asociația Someșul Nostru a arătat, pe pagina sa de Facebook, că a adus câteva propuneri pentru bugetul Clujului pe 2022:
- „propunem studiu de fezabilitate și proiect tehnic bugetat din 2022 pentru a realiza pista de biciclete și coridorul pietonal la Someș, de la zona industrială până înspre Apahida, până la rezolvarea problemelor de tranzit la limita companiei de apă Someș SA;
- cerem realizarea unui studiu de biodiversitate în zona mlăștinoasă a Someșului de lângă compania de apă, dar pe teritoriul UAT Cluj-Napoca, studiu care să fundamenteze o viitoare arie naturală protejată. Cercetări recente arată că zonele mlăștinoase sechestrează considerabil mai mult carbon decât pădurile, așa că arealul menționat poate fi model pentru a renaturaliza cu mlaștini alte zone de lângă râu și afluenți pentru a combate poluarea la nivel metropolitan;
- propunem bugetarea unui studiu de fezabilitate pentru afluenții Someșului, cu scopul de a avea piste, alei, mobilier urban, așa cum s-a cerut în proiectul cu cele mai multe voturi de la bugetarea participativă din 2021. Studiul de fezabilitate să fie însoțit de un proces de urbanism participativ în care sunt consultați cetățenii”, au arătat aceștia pe Facebook.
CITEȘTE ȘI: