Economie
EXCLUSIV. Loteria proiectelor PNRR. România trebuie să „taie” 2,1 MILIARDE de euro din propunerile de finanțare. Nu toate proiectele depuse vor primi bani.
România a pierdut 2,1 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) confirmă, oficial, într-un răspuns pentru monitorulcj.ro că nu toate proiectele propuse vor primi finanțare prin PNRR. Care va fi soarta metroului, trenului metropolitan, Spitalului Pediatric Monobloc sau Centrului Integrat de Transplant?
Multe dintre proiectele propuse spre finanțare prin PNRR vor rămâne maculatură. România trebuie să „taie” 2,1 mld. € și domeniile afectate vor fi cele mai dureroase pentru cetățeni: apă-canal, transporturi și sănătate. Sursă foto depositphotos.com
România a pierdut 2,1 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar acum Ministerul Proiectelor Europene se vede nevoit să taie din mulțimea de proiecte propuse pentru finanțare și cu care primarii și președinții de consilii județene se laudă neîncetat.
„În conformitate cu nota Comisiei către Consiliu și Parlamentul European, actualizată la 30 iunie 2022, în cazul României este prevăzută o revizuire negativă a contribuției financiare pentru România cu valoare de 2.110.858.750 euro. În acest context, MIPE, în calitate de coordonator național al PNRR, împreună cu coordonatorii de reforme și investiții (autoritățile județene și autoritățile locale – n.r) analizează în prezent, mai multe opțiuni de reducere a celor 2,1 miliarde de euro, ținând cont de criteriile de evaluare ale planului, printre care contribuția la tranziția verde și digitală și Recomandările Specifice de Țară (CSR) astfel încât planul să continue să fie un răspuns cuprinzător și echilibrat adecvat la situația economică și socială. Având în vedere că reformele și investițiile prevăzute în plan au efecte pozitive asupra mediului și efecte socioeconomice de durată prin abordarea vulnerabilităților și a deficiențelor structurale mai vechi care au rămas nesoluționate, România intenționează să transfere o parte din măsurile afectate către alte surse financiare, ținând cont de prioritățile politicii de coeziune și de importanța strategică a acestor măsuri pentru realizarea impactului pozitiv socio-economic al PNRR”, se arată într-un răspuns oficial al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene la solicitarea monitorulcj.ro.
Primăria și Consiliul Județean „se fac că plouă”
Având în vedere că la solicitările monitorulcj.ro atât Consiliul Județean, cât și Primăria Cluj-Napoca au răspuns că Ministerul Fondurilor Europene nu le-ar fi cerut să renunțe la proiectele finanțate prin PNRR rămâne întrebarea dacă toate proiectele de la Cluj își vor regăsi finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
„Consiliul Județean Cluj nu a primit o solicitare din partea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene referitoare la renunțarea la unele proiecte finanțate prin PNRR”, este răspunsul primit din partea Consiliului Județean la solicitarea monitorulcj.ro.
CITEȘTE ȘI:
Clujul, mai „verde” cu bani din PNRR. Proiecte de peste 116 mil. euro pentru deșeuri, renovări și transport nepoluant
„Nu avem cunoștință despre nicio solicitare vizând subiectul cererii adresate (dacă Ministerul Fondurilor Europene a solicitat Primăriei Cluj-Napoca renunțarea la unele proiecte finanțate prin PNRR – n.r). În altă ordine de idei, prin creșterea PIB în anul 2021 față de anul 2020, mecanismul de calcul al alocării prevede diminuări ale grant-ului național proporțional cu valoarea creșterii produsului intern brut”, susține Iulia Perșa, șef Birou Mass-Media din cadrul Primăriei Cluj-Napoca.
Cum a pierdut România banii din PNRR
Planul Național de Redresare și Reziliență al României a fost aprobat în 3 noiembrie 2021, este structurat pe 6 piloni și împărțit în 15 componente, având o alocare de 29,18 miliarde euro, din care 14,23 miliarde euro reprezintă finanțare nerambursabilă și 14,94 miliarde euro reprezintă împrumuturi.
„Contribuția financiară maximă din mecanism pentru fiecare stat membru s-a calculat utilizând pentru 70% din total o formulă bazată pe numărul populației, a raportului de proporționalitate inversă cu PIB-ul pe cap de locuitor și a ratei relative a șomajului din fiecare stat membru, iar pentru 30 % din total o formulă o formulă bazată pe numărul populației, a raportului de proporționalitate inversă cu PIB-ul pe cap de locuitor și, în proporție egală, pe baza variației PIB-ului real în 2020 și a variației agregate a PIB-ului real în perioada 2020-2021. Variația PIB-ului real în 2020 și variația agregată a PIB-ului real în perioada 2020-2021 s-au bazat pe previziunile Comisiei din toamna anului 2020", arată Ministerul Fondurilor Europene la solicitarea monitorulcj.ro.
De unde se taie? Apă-canal, transporturi și sănătate.
Potrivit unor surse din Ministerul Fondurilor Europene, domeniile apă-canal, transporturi și sănătate sunt componentele de unde trebuie tăiate/ajustate sumele. În plus, plățile pentru proiectele incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026. Pentru a se încadra în acest termen, licitațiile pentru investițiile din PNRR trebuie să se facă anul viitor.
Proiectele Clujului din PNRR
Anumite secțiuni din Autostrada Transilvania
Trenul metropolitan Cluj Napoca
Magistrală de metrou
Modernizarea căii ferate Cluj-Episcopia Bihor
Legătura Apahida (Est Cluj-Napoca) – Jucu (Zona industrială și logistică)
Legătura Autostrada A3 – Mărtinești – Vâlcele
Proiectele Primăriei Cluj-Napoca prin PNRR
Primăria municipiului Cluj-Napoca a depus până acum proiecte în valoare de 116.472.019 euro pentru finanțare în cadrul PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). Proiectele se încadrează în următoarele componente:
Managementul deșeurilor: 10.865.786,52 euro cu TVA
Valul renovării: 81.954.310,16 euro cu TVA
Fondul local: 19.301.049,98 euro cu TVA
Educație: 4.350.872,36 euro cu TVA
CITEȘTE ȘI:
Mai multe clădiri din Cluj-Napoca vor fi renovate energetic cu bani din PNRR. Valoarea proiectelor este de 55 mil. euro
Proiectele vizează:
– reabilitarea termică și creșterea eficienței energetice – depuse până acum: pentru 33 blocuri de locuințe (1.561 apartamente) și 34 clădiri publice (școli, grădinițe, creșe)
– dezvoltarea sistemului de transport public ecologic prin achiziționarea de autobuze electrice și stații de încărcare (în parteneriat cu comuna Florești) – 18 autobuze electrice articulate (18m) cu 18 stații lente de încărcare și 6 rapide
– infrastructură pentru transportul verde – inclusiv piste pentru biciclete (și alte vehicule electrice ușoare) la nivel local/metropolitan
– construirea creșei din Borhanci, în cadrul proiectului complex „Dezvoltare infrastructură educațională (hub educațional) și de sănătate (unitate de sănătate – centru de excelență pentru protonoterapie), dezvoltare infrastructură sportivă (bazin de înot, bază sportivă) și pădure-parc în cadrul cartierului Borhanci”
– construirea de insule ecologice digitalizate
– înființarea de centre de colectare a deșeurilor prin aport voluntar
CITEȘTE ȘI:
Un centru de colectare a deșeurilor prin aport voluntar se contruiește în Baciu, cu finanțare din PNRR
Proiectele Consiliului Județean Cluj prin PNRR
- Spitalul Pediatric Monobloc
- Centrul Integrat de Transplant
CITEȘTE ȘI:
