Economie
Avertismentul BNR! Riscuri economice ridicate în contextul politicii fiscale haotice, a deficitului excesiv și a creșterii costurilor cu forța de muncă.
Economia românească este marcată în continuare de riscuri, în ciuda prognozelor favorabile privind reducerea inflației. Măsurile fiscale, deficitul bugetar și creșterea costurilor cu forța de muncă ridică probleme în privința redresării economice.
BNR avertizează asupra riscurilor economice în contextul politicii fiscale haotice, a deficitului excesiv și a creșterii costurilor cu forța de muncă.| Foto: Depositphotos.com
Ultima analiză a BNR privind rata anuală a inflației este una favorabilă. Cu toate acestea, România se confruntă cu o serie de riscuri alimentate de lipsa de predictibilitate fiscală, dar și de o posibilă perturbare a măsurilor fiscale specifice anului electoral 2024.
Astfel, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,0%, de la 4,9% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2024 şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,4% la sfârşitul lui 2025.
Măsuri fiscale haotice și deficit bugetar în creștere
România se confruntă cu o politică fiscală ce necesită o serie de ajustări în vederea atingerii unui deficit bugetar sustenabil.
CITEȘTE ȘI:
Deficitul bugetar a crescut la 3,6% din PIB după doar șase luni. Consiliul UE: „România nu a luat măsuri eficiente pentru a-şi corecta deficitul”.
În condițiile în care țara noastră continuă să se afle în procedura de deficit excesiv, aplicarea măsurilor de ajustare este esențială atât pentru a evita escaladarea dezechilibrelor macroeconomice, cât și pentru a asigura sustenabilitatea fiscală pe termen mediu și lung.
„Deși autoritățile române au încasat, cumulat de la începutul programului, aproximativ 9,4 miliarde euro din fondurile PNRR, utilizarea efectivă a acestora în derularea de programe investiționale a fost relativ modestă, evaluate la aproximativ 20% din totalul fondurilor atrase.
CITEȘTE ȘI:
România, obligată să finalizeze proiectele din PNRR până în 2026, altfel riscă să piardă miliarde de euro
Analiza BNR arată că o sursă considerabilă de riscuri priveşte configuraţia viitorului pachet de consolidare fiscală, necesar în condiţiile acumulării unui important dezechilibru bugetar, evoluţie suprapusă procedurii de deficit excesiv care deja vizează economia României.
„La acest moment, lipsesc informaţii esenţiale privind măsurile individuale de corecţie avute în vedere, precum şi momentul intrării lor în vigoare”, conform sursei citate.
În funcţie de coordonatele pachetului, impactul net asupra ratei inflaţiei ar putea fi atât unul inflaţionist, cât şi unul dezinflaţionist.
„Modificarea legislaţiei fiscale sau, după caz, limitarea consumului guvernamental sunt de aşteptat să fie corelate cu planul structural fiscal pe termen mediu impus de Comisia Europeană. Din informaţiile disponibile în spaţiul public, se conturează posibilitatea ca ajustarea fiscală să se întindă pe o perioadă mai lungă de timp, de până la şapte ani, implicând o diminuare proporţională a efortului mediu anual de consolidare fiscală”, se arată în raportul asupra inflației, publicat vineri de BNR.
Riscuri privind derapajele fiscale în an electoral
România a consemnat deja abateri ample de la traiectoria de corecţie a deficitului excesiv.
„Calendarul electoral încărcat din anul curent nu exclude nici riscul unui derapaj fiscal suplimentar. Noi întârzieri în ceea ce priveşte ajustarea acestui dezechilibru s-ar putea răsfrânge şi în cel extern, deja persistent şi, totodată, ar putea atrage penalizări din partea agenţiilor de rating, cu impact advers asupra primei de risc suveran şi, implicit, asupra cursului de schimb şi ratei anuale a inflaţiei”, avertizează analiștii Băncii Naționale a României.
Incertitudini din cauza majorării salariului minim și a veniturilor din sectorul public
De altfel, dat fiind gradul relativ ridicat de tensionare a pieţei muncii, „nu sunt excluse presiuni inflaţioniste persistente generate de majorările salariului minim, de creşterea rapidă a celor din sectorul public, dar şi de caracterul puternic concurenţial al pieţelor forţei de muncă”, mai arată sursa citată.
CITEȘTE ȘI:
Analiștii anunță cum vom plăti, după alegeri, costurile campaniei PSD pe bani publici. România se îndreaptă spre un deficit bugetar comparabil cu cel din pandemie.
„De altfel, atât în perioadele recente, cât și în perspectivă, au avut loc și, respectiv, se preconizează, majorări ample ale costurilor unitare cu forța de muncă.
Pe acest fond, creșteri salariale ce depășesc semnificativ dinamica productivității muncii din economie ar putea fi acomodate de companii doar în măsura în care aceste costuri ar fi, cel puțin parțial, transferate către consumatori”, avertizează BNR.
Productivitate redusă, remunerare ridicată
Dinamica anuală a costurilor unitare cu forța de muncă pe ansamblul economiei a înregistrat o nouă accelerare.
CITEȘTE ȘI:
Lipsa de reforme din România, criticată dur de Comisia Europeană. „Dezechilibre excesive, pe fondul unei acțiuni politice slabe”. Riscuri privind suspendarea fondurilor.
Dinamica anuală a costurilor cu forța de muncă rămâne înaltă. Temperare doar ușoară a ritmului salariilor în T2 2024
Riscuri în plan extern
O serie de factori externi precum șocurile inflaționiste de la nivel global, înăsprirea condițiilor financiare ori volatilitatea prețurilor la energie, inclusiv ca urmare a tensiunilor geopolitice, reprezintă surse semnificative de riscuri.
Astfel, riscurile geopolitice – războiul din Ucraina și, mai recent, tensiunile din Orientul Mijlociu – care tind să se permanentizeze, reprezintă provocări la adresa funcționării fără sincope a fluxurilor comerciale și investiționale.
Orice escaladare a acestor tensiuni poate afecta rutele comerciale, lanțurile de aprovizionare și modelele investiționale deja funcționale, creând perturbări semnificative ale fluxurilor de exporturi și importuri și putând, astfel, genera riscuri de natură stagflaționistă (prețuri și, implicit, inflație mai ridicate, concomitent cu trenarea sau chiar scăderea activității economice).
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
