Economie

Cum vor arăta cei mai importanţi indicatori economici la nivelul judeţului în următorii ani?

<p /><strong>Comisia Naţională de Prognoză a elaborat previziuni atât în ceea ce priveşte bilanţul anului în curs, cât şi al următorilor trei ani.</strong>

Clujul va încheia anul 2012, alături de Mehedinţi, cu cea mai mică creştere reală a PIB dintre judeţele ţării, de doar 0,2 procente, la mare distanţă faţă de conducătoarele revenirii economice – Argeş cu un plus de 3,5%, Dolj cu 2,9% şi Arad cu 2,5.
Diferenţe negative de performanţă apar şi comparativ cu judeţele regiunii Nord-Vest, din care facem parte: Bihor va contabiliza potrivit previziunilor o creştere a PIB de 2,6%, Bistriţa-Năsăud – 2,4%, Maramureş – 1,5%, Satu Mare – 1% şi Sălaj – 0,5%.
Veştile proaste sunt, din fericire, doar pe termen scurt. Potrivit estimărilor Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP) Clujul va reduce din diferenţă în următoarii ani astfel încât la sfârşitul lui 2015 producţia locală să consemneze o creştere de 3,9% şi să fie ca evoluţie peste cea înregistrată de Iaşi (3,8%) sau Maramureş (3,7%) şi la acelaşi nivel cu Bucureşti sau Timiş.

„Mai harnici” cu 2000 de euro de persoană

Produsul Intern Brut se va majora la nivelul judeţului cu peste 5.000 de milioane de lei în următorii trei ani, ajungând de la cei aproximativ 7.673 de euro produşi în medie, în 2011, de un clujean, la 9.412 euro pe cap de locuitor în 2015. Majorarea este totuşi, departe de a fi suficientă pentru a acoperi decalajele actuale faţă de restul Europei şi chiar faţă de Bucureşti-Ilfov.
Dacă ne comparăm cu alte oraşe ale Uniunii, cei 2.000 de euro par a fi mărunţiş. Astfel, un locuitor al Budapestei produce într-un an peste 20.000 de euro, în timp ce un vienez contribuie în economie cu peste 50.000 de euro.
Diferenţe „la hărnicie” există inclusiv între judeţele ţării. Cele mai mari valori ale produsului intern brut pe cap de locuitor se înregistrează în Bucureşti – aproximativ 12.500 euro, Ilfov –10.000 şi Timiş – 8.500. La polul opus se află Vaslui şi Botoşani cu un PIB/cap de locuitor de 2.500-2.700 euro.

Se va reflecta creşterea de productivitate în salarii?

Locuitorii judeţului nostru vor primi în 2015, în medie, 2.398 de lei de persoană, faţă de cei aproximativ 2.100 de lei câştigaţi în prezent. Brutul clujenilor va creşte astfel cu aproximativ 70 de lei pe an.
Diferenţa este nesemnificativă dacă luăm în calcul şi rata inflaţiei, însă nici „capra vecinului” nu stă mai bine. Clujul va rămâne singurul dintre judeţele din regiune unde salariaţii sunt remuneraţi cu peste 2.000 de lei. Atât bihorenii, cât şi bistriţenii sau sătmărenii nu vor depăşi cu mult suma de 1.800 de lei peste trei ani.

Vom ajunge la şomajul de dinainte de criză!

Dacă în ceea ce priveşte salariile viitorul nu pare a fi atât de roz, rata şomajului aduce veşti mai bune. Procentul persoanelor fără loc de muncă se va situa astfel în jurul valorii de 2,8% comparativ cu 3,3% cât este în prezent.
Rate ale şomajului mai mici decât în Cluj se vor înregistra la sfârşitul lui 2015 în Timiş – 1,4%, Arad – 2,0%, Ilfov – 1,2% şi Bucureşti – 1,5%.
La polul opus se situează Vaslui, cu o estimare de  8,5%, Teleorman şi Dolj cu 7,8%.



Ultimele Stiri
abonare newsletter