Economie
Paradoxul grâului – preţul urcă, deşi suntem în perioada recoltării
<p /><strong><img src="documente/stories/2012/07_iulie/18/05-grau--recolta.jpg" border="0" align="right" />Creşterea ofertei determină scăderea preţului, spune una dintre legile de bază ale pieţei. De ce nu se aplică regula în acest caz?</strong>
Preţul grâului a crescut cu peste 20 de procente, deşi ne aflăm în plină perioadă de recoltare iar producţia, chiar dacă a scăzut comparativ cu anul trecut, e superioară calitativ. Situaţia a luat prin surprindere brutarii şi pune pe jar populaţia, care se aşteaptă dintr-un moment în altul la creşterea preţului pâinii.„E un paradox în ceea ce priveşte preţul grâului. Recolta e diminuată puţin cantitativ, dar e bună calitativ”, spune Nicolae Chiorean, directorul Panemar. Acesta susţine totodată că face eforturi ca majorarea să nu fie resimţită de consumatori. „Cât vom putea vom păstra aceleaşi preţuri. Puterea de cumpărare e slabă, iar din spirit de solidaritate preferăm să preluăm noi o parte din povara românilor. Trebuie, totuşi, să lucrăm în condiţii de minimă eficienţă”, explică clujeanul.
Metamorfoza grâului
Recolta a scăzut cu aproximativ 1.000 de kg la ha, potrivit cultivatorilor, anul trecut obţinându-se în medie 4.500 de kg la ha, faţă de anul acesta când s-au recoltat între 3.200 şi 3.700 de kg, iar grâul a ajuns să se vândă cu preţuri cuprinse între 0,87-0,88 de lei şi 0,95 lei în funcţie de conţinutul de gluten, faţă de 0,70 de bani cât era preţul acum câteva luni.
Care sunt cauzele „expandării” preţului?
Incoerenţa deciziilor conducătorilor din ultimii 20 de ani în ceea ce priveşte sectorul agricol stă la baza fluctuaţiilor de preţuri, în opinia prorectorului Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, Ioan Rotar. „Pe zona realizării recoltelor suntem încă la dispoziţia fluctuaţiilor pieţelor, nu avem strategii naţionale pentru sectorul agricol. Statul ar trebui să aibă o imagine a consumului naţional şi să nu permită mari oscilaţii ale suprafeţelor, evitând astfel situaţii precum supraproducţia de cartofi de anul trecut. Ar trebui să existe, totodată, o strategie de combatere a secetei şi nu mă refer aici doar la sisteme de irigaţii, trebuie, spre exemplu, cultivate soiuri care să ajungă la maturitate înainte de secetă, nu soiuri olandeze, cum se cultivă acum, care dau randament în zone ploioase, însă după Revoluţie nu s-a mai investit deloc în cercetare”, explică Rotar.
„S-a creat şi o psihoză alimentată de speculanţi, sunt şi anul acesta culturi de grâu cu o recoltă de 5.000 de tone la hectar”, adaugă prorectorul USAMV.
Specula este una dintre cauzele majorării preţului şi în opinia directorului Panemar
„Există speculanţi la nivel mondial care cumpără grâul la recoltare, făcând ca oferta să se reducă drastic, cu scopul ca, după patru-cinci luni să vândă la un preţ mult mai mare”, argumentează Chiorean.
Vremea a dat peste cap aşteptările la porumb influenţând preţul grâului
Porumbul s-a bucurat de un debut de an agricol fulminant – condiţiile de însămânţare au fost foarte bune, terenul uscat permiţând controlul adâncimii de însămânţare şi acoperirea seminţelor, iar ploile care au urmat în luna mai ne-au făcut să sperăm la o producţie record la nivelul judeţului, având în vedere că suprafaţa însămânţată cu porumb a crescut cu aproape 10.000 de ha anul acesta, depăşind în total 45.000 de ha, potrivit Direcţiei pentru Agricultură a Judeţului (DAJ) Cluj.
Seceta ce s-a instalat începând cu luna iunie a dat însă peste cap calculele transformând producţia estimată în scrum, inflamând totodată preţul grâului.
„Preţul la grâu creşte şi din cauza faptului că nu sunt veşti bune în ceea ce priveşte producţia de porumb. Se estimează o recoltă mai scăzută cu aproximativ 30%, ceea ce înseamnă că o parte din recolta de grâu va fi folosită ca furaj”, adaugă la lista cu posibile explicaţii directorul Panemar.
