Economie
Certificatul energetic: obligatoriu sau nu?
<p class="MsoNormal"><img class="caption" src="images/stories/blocuri-plopilor.jpg" border="0" title="În ciuda agitaţiei de anul trecut, se pare că locuinţele pot fi închiriate sau vîndute şi fără certificat energetic * Foto Radu Pădurean" style="margin-top: 2px; margin-bottom: 2px; margin-left: 5px; margin-right: 5px; float: left;" />Notarii susţin că certificatul energetic nu este obligatoriu la încheierea tranzacţiilor de vînzare cumpărare sau de închiriere.</p> <p>Disputa dintre notari şi auditorii energetici cu privire la obligativitatea certificatului energetic la efectuarea unei tranzacţii continuă.</p> <p>De la 1 ianuarie, toate tranzacţiile de locuinţe şi toate contractele de închiriere ar fi trebuit să se efectueze doar în urma încheierii unui certificat energetic. Cel puţin asta s-a spus anul trecut. Acum însă, se pare că lucrurile nu stau deloc aşa.</p>
Astfel, săptămîna trecută, Asociaţia Auditorilor a acuzat notarii de ilegalitate, afirmînd că aceştia încheie contracte de vînzare-cumpărare sau de închiriere şi fără existenţa unui certificat energetic. Ulterior, notarii au dat replica, afirmînd că de fapt tranzacţiile se pot încheia şi fără certificat.
Mai exact, Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România (UNNPR) a emis un comunicat prin care precizează că în Legea privind performanţa energetică (372/2005) nu este vorba despre o condiţionare a transferului proprietăţii asupra clădirilor, ci e mai degrabă o încercare de a stimula proprietarii de clădiri “pentru a-şi adapta proprietatea la anumite condiţii de performanţă energetică şi de a fi transparenţi asupra criteriilor energetice pe care imobilul deţinut le îndeplineşte sau nu, atunci cînd doresc să îl vîndă sau să îl închirieze şi, nu în ultimul rînd, să propună un preţ corect”.
Ce trebuie să facă notarii?
Astfel, Consiliul Uniunii Notarilor Publici a emis în decembrie anul trecut o hotărîre prin care explică că notarii trebuie să autentifice contractele de vînzare-cumpărare sau închiriere numai după ce vînzătorul declară că a pus la dispoziţia cumpărătorului certificatul de performanţă energetică a clădirii, iar cumpărătorul declară că a primit acel certificat. “Se recomandă chiar ca o copie a certificatului să se păstreze la dosarul actului. Aceasta este recomandarea nr. 1 făcută notarilor publici români de Uniunea lor Naţională”, se precizează într-un comunicat al UNNPR.
În cazul în care cumpărătorul nu deţine certificatul energetic, notarul public trebuie să le pună în vedere celor două părţi dispoziţiile Legii nr.372/2005.
Tranzacţia se face, dar pe riscul cumpărătorului
Totuşi, dacă părţile insistă la încheierea şi autentificarea contractului de vînzare-cumpărare sau închiriere, fără a fi în posesia certificatulului de performanţă energetică a clădirii, notarii publici pot să autentifice acel contract, cu condiţia ca în acte să fie introdusă o dispoziţie din care să reiasă că vînzătorul şi cumpărătorul au fost informaţi de notar de dispoziţiile legii în vigoare.
De asemenea, potrivit UNNPR, din contract trebuie să reiasă că chiriaşul sau cumpărătorul consimte să dobîndească proprietatea sau folosinţa imobilului respectiv, pe riscul lui, asumîndu-şi orice răspundere cu privire la efectele produse prin nedeţinerea informaţiilor cuprinse în conţinutul certificatului de performanţa energetică a clădirii.
Doar 3 auditori în unele judeţe
În legătură cu aplicarea legii privind certificatul de performanţă energetică, notarii mai atrag atenţia că există o serioasă problemă practică în unele judeţe, respectiv deficitul de auditori energetici. “Cei 975 de auditori energetici calificaţi la ora actuală sînt concentraţi în marile oraşe, în timp ce judeţe întregi – precum Covasna, Ialomiţa, Teleorman sau Tulcea - nu dispun decît de cîte 3 auditori. (...) Din acest motiv, numeroase tranzacţii imobiliare nu vor putea fi efectuate în oraşe mici sau la ţară, sau vor implica întîrzieri considerabile”, mai precizează conducerea UNNPR.
„Nici instanţa, nici executorul, nici notarul nu pot împiedica în nici un fel proprietarul,
cumpărătorul sau chiriaşul să vîndă, să cumpere sau să închirieze.
Părţile au libertatea – pe care le-o conferă însăşi legea, de a-şi exercita
dreptul constituţional de a dispune de bunul care le aparţine în forma pe care o consideră necesară”. Biroul de presă al UNNPR