Economie
Cât cheltuie turiştii străini în România şi cum ar putea creşte PIB-ul pe seama lor?
10.000 de turişti străini s-au cazat în Cluj în primele trei luni ale anului. Agenţiile de turism au o soluţie pentru a aduce anual în țară un plus de 2 milioane de euro.
10.000 de turişti străini s-au cazat în Cluj în primele trei luni ale anului
În primele trei luni ale acestui an, în unităţile de turism din judeţul Cluj cu minim 10 locuri au fost cazaţi 65.867 de turişti, potrivit datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Cluj.
Dintre aceştia, 10.853 au fost turişti străini, reprezentând 16,5% din total. Comparativ cu aceeaşi perioadă din 2013, numărul turiştilor străini a crescut cu 6,98%. Datele statistice arată că cei mai mulţi turişti străini provin din: Italia (1.914), Germania (1.421), Ungaria (1.326), Franţa (797) şi Regatul Unit (727).
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în luna martie 2014 a fost, în Cluj, de 19,2%, cu 2,2% mai mare faţă de luna martie 2013.
3,5 milioane de nopţi în România
Cu toate că numărul turiştilor a crescut comparativ cu primele luni din 2013, agenţiile de turism se plâng că acesta rămâne, în general, foarte mic comparativ cu alte ţări. Potrivit statisticilor realizate de Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT), turiștii străini reprezintă doar 18% din piața turistică din ţară, față de 67% în Bulgaria, 49% în Ungaria, 53% în Cehia și 71% în Austria. Statele din care vin cei mai mulți turiști, potrivit înregistrărilor la punctele de frontieră, sunt Ungaria, Bulgaria, Germania, Italia, Polonia și Austria.
Anul trecut, 1,7 milioane de turiști străini au vizitat România. Aceștia au petrecut 3,5 milioane de nopți în țara noastră, de patru ori mai puțin decât în Bulgaria (14,3 milioane de înnoptări), de 3,5 ori mai puțin decât în Ungaria (12,3 milioane de înnoptări), de şase ori mai puțin decât în Cehia (20,8 milioane de înnoptări) și de 22 de ori mai puțin decât în Austria (78,1 milioane de înnoptări).
Potrivit conducerii ANAT, în România, turiștii străini, veniți special pentru petrecerea timpului liber, preferă city break-urile, circuitele generale și de nișă (culturale, viticole, istorice), respectiv pachetele de odihnă. Restul turiștilor nerezidenți ajung în România în interes de serviciu/afaceri.
Un plus de 2 milioane de euro
Vizitatorii străini au cheltuit anul trecut în România 4,79 de miliarde de lei (echivalentul a 1,08 miliarde de euro, respectiv 635 de euro de persoană), susţine conducerea ANAT.
„Dacă autoritățile ar recunoaște incomingul ca activitate de export de servicii, numărul turiștilor străini veniți în România ar crește şi am putea ajunge de la 2% din PIB la 6% - nivelul de potenţial estimat de World Tourism & Travel Council în cazul ţării noastre. Acesta este și motivul pentru care ANAT solicită Guvernului recunoașterea incomingului ca activitate de export și, implicit, aplicarea cotei de TVA (scutit cu drept de deducere pentru toate activitățile desfășurate în favoarea turiștilor nerezidenți în România de către agențiile de turism licențiate și structurile de primire turistică clasificate de Autoritatea Națională pentru Turism)”, a explicat Lucia Nora Morariu, președintele ANAT.
„Recunoașterea incomingului ca activitate de export de servicii poate aduce anual în țară un plus de 2 milioane de euro din care pot fi plătite lunar 20.000 de pensii de 450 de lei”, a declarat la rândul său Gheorghe Fodoreanu, fost președinte ANAT și proprietarul unei agenții specializate în activitate de incoming.
ANAT a propus Ministerului Finanţelor Publice să acorde stimulente pentru a crește numărul agențiilor care să realizeze acest tip de activitate.
„Am propus ca pentru fiecare turist străin adus în România, o agenţie să poate primi doi euro pentru fiecare noapte de cazare la un hotel de două stele, trei pentru o unitate de trei stele etc. Sumele ar putea fi scăzute din impozitul pe profit datorat statului de agenţia de turism respectivă, măsura devenind un stimulent de profit şi pentru ele”, declară Alin Burcea, prim-vicepreşedinte al ANAT.
