Economie

Țară săracă, resuscitată cu ajutoare sociale

Statisticile arată că, în medie, românii pot pune deoparte lunar doar 200 de lei. Românii îşi cheltuie banii pe mâncare şi impozite, în timp ce pentru educaţie, ei alocă doar 0,5% din veniturile familiei.

Veniturile totale ale populaţiei s-au situat în trimestrul al doilea la 2.452 de lei în medie pe gospodărie, din care veniturile băneşti au reprezentat 85,1%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).Veniturile medii lunare care au revenit unei persoane au fost de 919 lei din totalul de 2.452 de lei pe gospodărie.

În paralel, cheltuielile gospodăriilor au fost de 2.210 lei şi au reprezentat 90,1% din nivelul veniturilor totale.

Un sfert din venituri provin din prestaţii sociale

Potrivit datelor INS, din veniturile totale ale gospodăriilor, circa 51% au provenit din salarii şi alte venituri asociate. Cel de-al doilea factor important care a contribuit la formarea veniturilor au fost prestaţiile sociale, care au reprezentat aproape un sfert din total, respectiv 24,4%. Prestaţiile sociale au reprezentat o contribuţie importantă la formarea veniturilor gospodăriilor atât în mediul urban (23,6%), cât şi în mediul rural (25,8%).

Românii au mai câştigat bani din agricultură (3,9% din veniturilor totale ale gospodăriilor), din activităţi neagricole independente (2,4%) şi din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,4%). „O pondere importantă deţin şi veniturile în natură (14,9%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (13,2%)”, se arată în comunicatul INS. Institutul nu precizează însă câte gospodării din România supravieţuiesc doar pe baza veniturilor provenite din prestaţii sociale.

Prestaţiile sociale sunt de mai multe tipuri, şi includ sprijinul acordat familiilor cu venituri reduse (ajutorul social, ajutorul pentru încălzire şi alocaţia pentru susţinerea familiei) şi sprojinul acordat persoanelor cu handicap. De asemenea, prestaţiile sociale includ alocaţia de stat pentru copii, cea de plasament şi indemnizaţia pentru creşterea copilului şi stimulentul de inserţie.

Pe ce se duc banii românilor?

Principalele destinaţii ale cheltuielilor sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor.

Astfel, potrivit datelor INS, produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au reprezentat, în medie, 41,3% din consumul gospodăriilor. Consumul pentru locuinţă (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei)  a reprezentat 19,5% din cheltuielile totale de consum. În cadrul cheltuielilor cu locuinţa, cea mai mare pondere au avut-o cheltuielile necesare funcţionării şi încălzirii acesteia (15,6%).

La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodării pentru pentru educaţie (0,5%). De asemenea, românii au alocat doar 0,4% în cheltuielile totale ale gospodăriilor pentru diverse investiţii precum cumpărarea sau construcţie de locuinţe, cumpărarea de terenuri sau cumpărarea de acţiuni.