Economie

Intermodalul. Uite-l, nu-i! Aeroportul Cluj, marginalizat de la implementarea terminalului intermodal

Adio terminal intermodal aerian-rutier-feroviar, adio pistă de 3500 de metri. Aeroportul Internaţional Cluj primeşte bani de la UE pentru investiţii mici, punctuale. Printre investiţii se numără şi construirea unui nou terminal cargo în condiţiile în care aeroportul a fost dat la o parte de la implementarea transportului intermodal. După ce CFR, o companie falimentară, spunea că pentru ea nu este rentabilă participarea la terminalul intermodal, acum Ministerul Transporturilor finanţează un terminal bimodal rutier-feroviar. În condiţiile în care nu avem autostrăzi, la ce să mai legi CFR de drumuri? De ce să faci un terminal cargo la aeroport dacă nu legi aeroportul de celelalte reţele de transport?

Consiliul Judeţean Cluj se laudă că Aeroportul Internaţional Cluj va primi 131 de milioane de euro (fără TVA), după ce Comisia Europeană a avizat Masterul Planul General de Transport al României, pentru lucrări de investiţii în infrastructura aeroportuară (reabilitare suprafeţe de mişcare, terminal pasageri şi terminal cargo nou).

Potrivit unui comunicat de presă al Consiliului Judeţean Cluj, sumele de bani vor fi folosite pentru realizarea unui terminal cargo nou, a unei căi de rulare cargo, pentru extinderea platformei de cargo, a pistei terminal pasageri precum şi a dotării cu echipamente de siguranţă, având ca perioade de implementare 2014 – 2020, respectiv 2014 – 2030. Mai mult, prin intermediul Master Planului, Ministerul Transporturilor a stabilit şi lungimea maximă a pistei, respectiv 2 500 metri, în condiţiile în care aceasta trebuia să fie de 3500 de metri. La ora actuală pista are o lungime de 2100 de metri.

Consiliul Judeţean Cluj susţine că pentru sistemul de transport intermodal/multimodal au fost aprobate „deocamdată” numai investiţii pe parte de cargo CFR şi rutier, în valoare de 34 250 000 de euro. Cu alte cuvinte, nu se va mai face terminal intermodal aerian‑rutier‑feroviar, ci doar un terminal bimodal rutier‑feroviar, în condiţiile în care într‑o adresă pe care Consiliul Judeţean o invoca cu privire la nedepunerea cererii de finanţare pentru implementarea transportului intermodal, CFR SA spunea că lor nu le rentează să facă acest terminal.

„CFR SA ne‑a transmis că nu are în strategia proprie construirea unui centru de transport intermodal nou în locaţia Cluj, că nu poate dovedi capacitatea financiară pentru a realiza aceste obiective. Mai mult, CFR spune că datorită timpilor de aşteptare mari pentru a se forma un tren complet reiese faptul că pentru transportul aerian transbordarea mărfii pe mijloacele de transport auto este mult mai facil în detrimentul transbordării mărfii pe mijloacele de transport feroviare”, se justifica CJ Cluj.

Preşedintele CJ Cluj, Mihai Seplecan, spune că implementarea transportului intermodal rămâne un „obiectiv de interes major”.

„Având în vedere prevederile Master Planului avizat, Consiliul Judeţean Cluj va lua în discuţie posibilitatea legală a dezvoltării investiţiei de transport intermodal/multimodal şi pe partea de cargo aerian, acest proiect susţinut constant atât de mine cât şi de conducerea Aeroportului Internaţional Avram Iancu Cluj nefiind, din păcate, cuprins în planul aprobat de investiţii al Master Planului de Transporturi al Guvernului României. Acesta rămâne însă pentru noi un obiectiv de interes major, motiv pentru care încercăm în continuare, împreună cu conducerea Aeroportului, să identificăm modalităţi de realizare a acestuia” a declarat Mihai Seplecan.

Reprezentanţii Aeroportului Internaţional Cluj susţin că cei 2500 de metri ar reprezenta lungimea minimă a pistei şi că nimic nu îi împiedică să construiască o pistă de 3500 de metri. Ei mai spun că nu se poate vorbi despre un terminal bimodal rutier-feroviar în condiţiile în care în Master Planul de Transport este propus un terminal multimodal la Aeroportul Internaţional Cluj. Mai mult, în varianta finală revizuită a raportului privind Master Planul se precizează faptul că „viziunea master planului pentru orizontul 2025 este ca aeroporturile încadrate la categoria Major Internaţional (Bucureşti) şi Internaţional (Cluj-Napoca) să îşi dezvolte terminale intermodale”.

Ce se va construe şi cum vor fi împărţiţi banii

Realizare terminal cargo nou, valoare estimată fără tva 6 milioane euro, perioadă de implementare 2014 - 2020;

Extindere platformă cargo nou, valoare estimată fără tva 18,74 milioane euro, perioadă de implementare 2014 - 2020;

Realizare cale de rulare terminal cargo, valoare estimată fără tva 6,4 milioane euro, perioadă de implementare 2014 - 2020

Extindere pistă terminal de pasageri existent, valoare estimată fără tva 11,7 milioane euro, perioadă de implementare 2014 - 2020

Extindere cale de rulare pasageri, valoare estimată fără tva 20 milioane euro, perioadă de implementare 2014 – 2020;

Extindere platformă staţionare terminal pasageri existent, valoare estimată fără tva 8,96 milioane euro, perioadă de implementare 2014 – 2020;

Modernizare terminal pasageri existent şi extinderea acestuia 2000 (2170 modernizare), valoare estimată fără tva 4,17 milioane euro, perioadă de implementare 2020 – 2030;

Realizare terminal pasageri nou, valoare estimată fără tva 52 milioane euro, perioadă de implementare 2020 – 2030;

Dotare cu echipament de siguranţă, valoare estimată fără tva 3,173 milioane euro, perioadă de implementare 2014 – 2020.

Totodată, prin intermediul Master Planului Ministerul Transporturilor stabileşte lungimea maximă a pistei, respectiv 2 500 metri.