Economie
Clujenii prind gustul monedelor virtuale
Doi clujeni au deschis cel mai mare serviciu de schimb de monede virtuale din România, în timp ce alţii se laudă cu venituri de mii de euro lunar din astfel de investiţii şi tranzacţii.
Dacă acum patru ani, noţiunea de monedă virtuală abia începea să se facă auzită la nivel local, în 2017, Cluj-Napoca are deja cel mai mare serviciu de schimb din România, un ATM pentru monedă virtuală, dar şi mai mulţi “dealeri”, care îşi câştigă existenţa din astfel de tranzacţii.
“Interesul este în creştere pe toată planeta, inclusiv la Cluj-Napoca. A crescut şi numărul de tranzacţii şi popularitatea, chiar şi preţul. Acum trei ani de zile, dacă cunoşteai un om care are foarte mulţi bani şi te duceai să-i prezinţi oportunitatea de a intra pe piaţa aceasta, de a investi, te-ar fi refuzat, pentru că nu cunoştea, nu avea încredere. Acum, în schimb, au început ei să ne caute”, spune, pentru Monitorul de Cluj, un dealer local care doreşte să-şi păstreze anonimatul.
Clujeanul spune că “lucrul” cu monedele virtuale este o activitate care-i ţine buzunarele pline.
„E foarte profitabil, eu mă ocup din 2013, dar sunt alţii mai vechi. Nu fac doar exchange. Veniturile sunt foarte fluctuante, în medie, ar fi cam 3.000 de euro pe lună, dar pot să câştig şi de 10 ori pe atât într-o singură zi. Monedele virtuale cresc şi cad foarte repede, bitcoin-ul era acum trei zile 1050 euro, acum e 900 şi ceva, sunt foarte volatile, poţi să pierzi, poţi să câştigi”, explică clujeanul.
Firmă cu acte în regulă
Schimbul se poate face şi prin firmă. Doi clujeni se laudă că sunt numărul 1 în România la tranzacţii cu monede virtuale.
“Eu, împreună cu prietenul meu am deschis la final de 2015, acest serviciu de schimb de monedă virtuală (bitcoin, ether, ether clasic şi litecoin). Acum, suntem cel mai mare serviciu din România. Avem de la deschidere, tranzacţii de 99 mil. de lei, 11.000 de tranzacţii, aproape 1.600 de clienţi. În principiu, la nivel local avem clienţi din mediul urban, bărbaţi, preponderent”, a declarat, pentru Monitorul de Cluj, Andra Barac, dealer CoinFlux.
Bitcoin-ul rămâne cea mai tranzacţionată monedă virtuală, chiar dacă apar periodic noi monede. 90% din activitatea serviciului de schimb se desfăşoară, spre exemplu, cu bitcoini
BNR: Nu credem foarte mult în bitcoin, pentru că nu e ceva palpabil
Banca Națională a României (BNR) nu crede foarte mult în bitcoin și nu avem vreo inițiativă pentru a adopta tehnologia Blockchain, pentru că nu o digerăm foarte bine, declara, la sfârşitul lui februarie, Ruxandra Avram, șef compartiment Reglementare și Monitorizare a Sistemelor de Plăți și Sistemelor de Decontare din Banca Națională a României (BNR).
“Tehnologia de bitcoin se suprapune, practic, cu moneda virtuală. Noi, ca bancă centrală, nu credem foarte mult în bitcoin, pentru că nu e ceva palpabil. Personal, văd o suprapunere între tehnologia Blockchain și moneda virtuală în sine. Alții spun că e bine să luăm tehnologia și o utilizăm la ce? Banca Centrală Europeană are și ea rețineri, în sensul în care a spus 'Ok, dar împingeți-o puțin către partea de autorități care se ocupă cu combaterea spălării banilor în combaterea finanțării terorismului'. Adică, mesajul e: 'Lăsați băncile centrale să meargă pe modelele pe care le cunosc și pe care le pot controla permanent'. În momentul de față, nu avem vreo inițiativă la nivelul băncii centrale de a adopta aceste tehnologii, pentru că nu le digerăm foarte bine. O să vedem, mai așteptăm. Discuții se poartă pe această temă', a spus Avram, într-o conferință de specialitate.
Ce e moneda virtuală? Avertismente de la Autoritatea Bancară
Moneda virtuală nu este monedă naţională şi nici valută, iar acceptarea acesteia la plată nu este obligatorie din punct de vedere legal. Totodată, moneda virtuală nu reprezintă o formă de monedă electronică, în înţelesul Legii nr. 127/2011 privind activitatea de emitere de monedă electronică, se explică într-un comunicat al BNR.
“Utilizarea schemelor de monedă virtuală ca modalitate alternativă de plată prezintă potenţiale riscuri pentru sistemul financiar legate de lipsa reglementării şi a supravegherii, spălarea banilor, finanţarea terorismului, volatilitatea preţului şi lipsa unei securităţi adecvate, potrivit unui raport elaborat recent de către Banca Centrală Europeană. De asemenea, Autoritatea Bancară Europeană (ABE) a avertizat consumatorii cu privire la riscurile asociate cumpărării, deţţinerii şi tranzacţionării monedelor virtuale”.
Autoritatea Bancară Europeană (ABE) emite această avertizare pentru a evidenţia posibilele riscuri cu care vă puteţi confrunta atunci când cumpăraţi, deţineţi sau tranzacţionaţi monede virtuale precum Bitcoin.
O monedă virtuală este o formă nereglementată de bani în format digital, care nu este emisă sau garantată de către o bancă centrală şi care poate servi drept mijloc de plată. Mai recent, moneda virtuală „Bitcoin” a pus bazele unei noi generaţii de monede virtuale peer-to-peer (de la egal la egal) descentralizate, denumite deseori cripto-monede. După creşterea recentă a monedei, zeci de alte monede virtuale au luat-o pe urmele monedei Bitcoin.
