Economie

Fumatul „electronic“ nu-i fumat? Accizele sunt de 4 ori mai mici faţă de ţigările clasice şi produsele pot fi consumate oriunde

Ţigările clasice au fost interzise în restaurante sau cluburi, însă posesorii de dispozitive care încălzesc tutunul pot fuma oriunde.

În timp ce acciza plătită de jucătorii din industria tutunului pentru o ţigară clasică, ce necesită ardere, este de 0,43 lei pe ţigaretă, în cazul unei ţigări care se încălzeşte prin dispozitive precum iQOS sau glo acciza este de patru ori mai mică, respectiv 0,11 lei pe unitate.

Acestea reprezintă principalele mize din spatele push-ului pe care producătorii de ţigări îl fac pentru dispozitive de tipul iQOS sau glo, scrie zf.ro.

„Din păcate, nu putem să nu observăm în ultimele luni revenirea ofensivei media­tice a comercianţilor de tutun prin reclame agresive pentru «fumatul fără fum» folosind sisteme de încălzire a ţigărilor care conţin tutun“, a scris ieri Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă şi fondatorul SMURD, pe profilul personal de Facebook.

„Studiile despre efectele acestui mod de fumat încă sunt la începutul lor, iar comercianţii de tutun pretind că acest mod ar fi mai «sănătos» decât fumatul clasic. Chiar dacă ar fi aşa, revenirea la promo­varea agresivă a tutunului sub noua formă de fumat nu va avea impact doar asupra fumătorilor clasici. Promovarea atinge şi copiii şi tinerii care încă nu au început să fumeze, iar fumatul, indiferent sub ce formă, este un pericol pentru sănătatea publică şi este un pericol pentru orice persoană care îl practică, precum şi pentru persoanele din jurul ei. Cu alte cuvinte, asistăm neputincioşi la revenire, la o ofensivă similară cu cea din anii ’90, înaintea interzicerii promovării tutunului, când promovarea avea ca ţintă tinerii şi copiii care reprezentau viitoarea clientelă a comercianţilor de tutun“, a continuat Arafat, caracterizând dispoziti­vele care încălzesc tutunul ca fiind „noile aparate ale morţii“.

Mizele ţigărilor fără aprindere                                                                       

Lansat în 2015 în Japonia, iQOS a fost adus pe plan local la finalul aceluiaşi an, iar potrivit celor mai recente date disponibile, în luna octombrie 2017 iQOS ajunsese la o cotă de piaţă de 1,4% din totalul consumului de tutun din România.

Obiectivul este de a-i trece pe toţi cei 150 de milioane de consumatori de ţigări clasice pe dispozitivul iQOS de încălzire a tutunului. Deja 5 milioane de consumatori au ales această variantă.

Producătorii de ţigarete sunt printre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat.

În 2016, valoarea accizelor colectate a depăşit pragul de 2 miliarde de euro, dublu faţă de nivelul din 2008, după cum arată datele Comisiei Europene, această sumă fiind strânsă aproape în exclusivitate prin vânzarea de ţigarete tradiţionale.

Producătorii de tutun au reuşit însă în România să obţină un alt nivel de accizare, mult mai avantajos pentru dispozitivele de tipul iQOS sau glo.

Accize de patru ori mai mici

Într-un răspuns primit de la Ministerul Finanţelor, instituţia precizează că în cazul ţigărilor clasice acciza este de 439.94 lei/1.000 de ţigarete.

„În ceea ce priveşte produsele din tutun încălzit, nou introduse pe piaţă, acestea nu intră sub incidenţa Directivei 2011/64/UE şi prin urmare nu sunt supuse accizelor armonizate. Cu toate acestea, începând cu data de 1 ianuarie 2016, pentru aceste produse România a introdus la nivel naţional accize nearmonizate“, mai spun reprezentanţii Ministerului Finanţelor.

Astfel, pentru aceste produse care încălzesc tutunul, producătorii de ţigări plătesc 384 lei/kilogram.

Nici Ministerul Finanţelor şi nici producătorii de tutun nu au trimis informaţii în unităţi de măsură comparabile.

Potrivit însă informaţiilor de pe un pachet de Heets, ţigările care sunt folosite în dispozitivul iQOS, în aceste pachete, care au tot 20 de ţigări, sunt 6,1 grame de tutun. Astfel, în timp ce acciza pentru o ţigară clasică este de circa 0,44 lei, acciza pentru un Heets este de numai 0,11 lei, de patru ori mai mică, potrivit calculelor ZF. În alte state însă, cum este Israelul, ţigările care încălzesc tutunul sunt taxate la fel ca cele clasice.

Cum au fost introduse noile ţigări în România?

Din punctul de vedere al aspectelor de sănătate semnalate de Raed Arafat, lucrurile sunt şi mai incerte.

Spre exemplu, la începutul acestui an, FDA (Food & Drug Administration – autoritatea din SUA responsabilă de sănătatea publică prin controlul şi supervizarea produselor de tutun, suplimentelor alimentare sau medicamentelor OTC, care se eliberează fără reţetă) a interzis unui producător să precizeze pe pachete că încălzirea tutunului este mai puţin dăunătoare sănătăţii decât arderea acestuia.

În România, în schimb, astfel de produse s-au introdus pe piaţă doar printr-o simplă notificare.

„Aceste produse (cum sunt cele care încălzesc tutunul – n. red.)  trebuie notificate pe site-ul pus la dispoziţie de Comisia Europeană cu cel puţin 6 luni înainte de introducerea pe piaţa din România. În acest mod, autorităţile române sunt informate cu privire la conţinutul produselor respective“, spune Magdalena Ciobanu, medic primar pneumologie, Expert al Ministerului Sănătăţii pentru controlul tutunului, la Comisia Europeană şi OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii).

„Precizăm că această procedură a notificării, diferită de procedura autorizării, se aplică în general produselor de uz comun şi este conformă cu regulamentele europene. Aceasta înseamnă că producătorii certifică şi garantează pentru declaraţiile referitoare la compoziţia produsului, iar autorităţile au dreptul de a verifica veridicitatea declaraţiilor, iar în cazul în care constată că acestea sunt false, se aplică sancţiuni drastice, inclusiv retragerea de pe piaţă“, mai spune Magdalena Ciobanu.

Ministerul Sănătăţii urmăreşte studiile altora

Experta Ministerului Sănătăţii mai precizează că verificarea compoziţiei declarate de producători în cazul noilor produse de tutun este dificilă în momentul actual deoarece sunt produse ce folosesc o tehnologie aparent nouă pentru care nu sunt încă disponibile metode de evaluare standardizate.

„Ministerul Sănătăţii urmăreşte studiile publicate de specialiştii din alte ţări precum şi recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii referitoare la aceste produse pentru ca să poată adopta măsuri suplimentare de reglementare atunci cînd datele ştiinţifice vor fi suficiente pentru aceasta. În acest sens, este în curs de constituire o comisie pentru evaluarea produselor din tutun, inclusiv a celor noi, care va analiza informaţiile transmise de producători şi care va solicita, în situaţii justificate, informaţii şi teste noi pentru clarificarea riscurilor“, mai spune Magdalena Ciobanu.

Mai mult, aceasta spune că o eventuală măsură de interzicere a acestor produse este extrem de anevoioasă, chiar dacă vânzarea acestor produse este însoţită de riscuri imposibil de cuantificat în acest moment.

„Procedura pentru interzicerea introducerii pe piaţă a noilor produse din tutun este specificată în Legea 201/2016 şi include o justificare a necesităţii de protecţie a sănătăţii publice, bazată pe dovezi ştiinţifice. De asemenea, trebuie demonstrat că măsura interzicerii este proporţională şi nu constituie un mijloc de discriminare arbitrară sau o restricţionare mascată a comerţului dintre statele membre. Comisia Europeană trebuie să fie notificată asupra intenţiei de interzicere a introducerii pe piaţă a produselor iar în cazul în care nu este de acord, România nu poate interzice produsul în mod unilateral“, a mai spus Magdalena Ciobanu.

Cei mai mari cinci jucători din industria tutunului au avut în 2016 o cifră de afaceri cumulată de 15,3 mld. lei, în creştere cu 10% faţă de 2015, în pofida faptului că s-a interzis fumatul în spaţiile publice din România. Profiturile cumulate ale celor mai mari producători de ţigarete au crescut, ajungând la un total de 1 miliard de lei în 2016, în creştere cu 65% faţă de anul 2015.