Educație

101 ani de inovație în învățământul superior românesc, la Universitatea Babeș-Bolyai

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca își onorează, la 101, statutul de „inovație” în învățământul superior românesc.

Inaugurarea solemnă a Universității Babeș-Bolyai a avut loc acum mai bine de un secol, pe 1-2 februarie, în anul 1920. La acest eveniment au fost prezență Regele Ferdinand și Regina Maria.

Printre cei prezenți la inaugurare se aflau autorități și reprezentanți ai țărilor aliate și neutre în timpului războiului, atât din Europa, cât și din America.

În acel moment, Regele Ferdinand a stabilit devizia universității:

„Consacrat adevărului, pe căile justiției – singurele care conduc la înțelegerea între diferite popoare ale lumii – acest așezământ de înaltă cultură va putea să aducă servicii țării și umanității, făcându-le la amândouă cinste prin munca sa științifică.”

În acea perioadă, UBB era intitulat „Universitatea Națională (românească) a Daciei Superioare”. După 1927, Universitatea din Cluj s-a numit „Universitatea Regele Ferdinand I”.

„Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) este astăzi succesorul legal și academic al acestei universități.  Ridicându-se la deviza stabilită de Suveran încă din 1920, UBB nu este o universitate de educație/formare de specialiști, angajamentul său fiind pentru generarea cunoașterii prin cercetare/știință, în cadrul acestui proces formând specialiști și caractere și servind societatea (mediul socio-economic). Așadar, comunitatea academică a UBB își trăiește autentic valorile Traditio et Excellentia, născându-se ca universitate humboldtiană, iar astăzi angajându-se în paradigma «world-class», care reprezintă evoluția modernă a paradigmei humboldtiene", arată rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David.

Universitatea din Cluj, o șansă de a crea „inovativ o instituție nouă”

În primă fază au existat perspective diferite privind organizarea noii universități clujene, dar și a misiunii pe care o va avea.

„Unii ar fi dorit ca Universitatea din Cluj să fie o simplă extensie a celor din București și Iași (în acest context unii menționau în presa vremii riscul de a deveni «anticameră» sau «colonie» pentru acestea). Alții ar fi vrut o universitate ardeleană/transilvană. Intelectualii marcanți ai vremii au înțeles însă că prin Universitatea din Cluj au șansa să facă un experiment prin care să creeze inovativ o instituție nouă, direct ancorată în cele mai bune practici internaționale, mai ales europene (franceze/germane) și americane, care apoi să servească drept model și pentru celelalte universități din țară”, a mai explicat rectorul UBB.

Profesorul Vasile Pârvan este unul dintre cei care s-au opus ca universitatea din Cluj să fie o reproducere a instituțiilor de învățământ superioare din Vechiul Regat:

„A spus că lucrurile ar trebui să stea chiar invers și a contribuit major la acest lucru. În final, s-a mers pe varianta inovativă, cu implicarea celor mai valoroși oameni de știință din țară și a unora de marcă din străinătate, iar UBB se ridică și astăzi la acest nivel, fiind o universitate clujeană/transilvană/românească ce joacă însă global, în liga academică internațională, fiind spre exemplu membru în GUILD, organizația unora din cele mai importante universități europene”.