Externe
Ungaria ar putea fi penalizată cu peste 15.000 de euro pe zi din cauza măsurilor anti-migrație
Ungaria urmează să fie penalizată pentru neexecutarea unei hotărâri a Curţii Europene privind migrația. Budapesta ar putea plăti zilnic peste 15.000 de euro atât timp cât va menține măsurile luate.
Măsurile anti-migrație ale Budapestei, sancționate la nivel european/Poliția de Frontieră din Ungaria
Săptămâna trecută, mai multe state europene, inclusiv România, au cerut „noi soluţii” pentru a transfera mai uşor migranţii în ţări din afara UE. Între timp, Ungaria se pregătește să plătească penalizări din cauza politicii anti-migrație.
Măsurile anti-migrație ale Budapestei, sancționate la nivel european
Ungaria urmează să fie penalizată pentru închiderea frontierelor și măsurile anti-migrație, fiind obligată să plătească o amendă zilnică de aproximativ 6 milioane de forinţi (15.490 de euro) atât timp cât va menţine măsurile luate, potrivit ministrului Gergely Gulyás, care conduce conduce Cancelaria premierului Viktor Orban, arată agenția maghiară de presă MTI.
Curtea Europeană de Justiţie a adoptat hotărârea, însă instanţa a amânat pronunţarea acesteia până după alegeri, pe 13 iunie.
CITEȘTE ȘI:
Bruxellesul deschide un infringement împotriva României şi altor 16 state UE pentru netranspunerea directivei privind imigranţii calificaţi
În opinia lui Gergely Gulyás, deşi războiul din Ucraina a făcut ca tema migraţiei să fie mai puţin prezentă în centrul dezbaterilor publice, alegerile pentru Parlamentul European reprezintă şi o opţiune privind migraţia.
Luna trecută, Budapesta a respins pactul UE privind migraţia, votat de Parlamentul European, precum și sistemul de redistribuire a migranţilor inclus în acest pact, inclusiv măsurile privind contribuţiile financiare alternative pentru refuzul de a-i primi pe migranţii redistribuiţi din ţările aflate în prima linie a valului migrator.
20.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat
Pactul UE privind migraţia şi azilul înăspreşte regulile privind dreptul de azil, dar include şi cote obligatorii de refugiaţi pentru statele membre, respectiv relocarea din ţările din prima linie către alte state membre ale UE a cel puţin 30.000 de migranţi pe an. Ţările ce refuză aceste cote au ca alternativă o contribuţie de 20.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat sau furnizarea de sprijin operativ şi tehnic.
Pactul UE privind migraţia şi azilul, votat în aprilie de Parlamentul European, prevede că procesarea cererilor de azil formulate de migranţii veniţi din ţări unde nu sunt războaie sau alte crize va fi efectuată în centre de primire create la frontierele externe ale UE, iar aceia care nu se califică pentru a primi azil vor fi repatriaţi.
Această reformă a sistemului european privind migraţia urmăreşte să scurteze durata procedurilor de azil şi să intensifice expulzările migranţilor pentru a diminua migraţia ilegală venită mai ales dinspre Africa şi Orientul Mijlociu.
Reforma privind migrația va intra în vigoare din 2026.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
