Monitorul Cartierelor
Avertizarea unui biolog din Cluj: „Vom avea cartiere inundate din cauza dezvoltării imobiliare iresponsabile”
Tibor Hartel, un biolog din Cluj-Napoca a evidențiat importanța pe care suprafețele de vegetație naturală o au într-un oraș. După inundațiile de la ploi de zilele trecute, biologul avertizează că dezvoltarea imobiliară iresponsabilă poate duce la cartiere inundate simultan.
După inundațiile de zilele trecute, un biolog din Cluj avertizează că construirea blocurilor „balcon lângă balcon” poate să ducă la inundarea cartierelor simultan.
Lipsa suprafețelor de vegetație naturală, generată din cauza dezvoltării imobiliare iresponsabile, va duce la inundarea străzilor din oraș, iar canalizările nu vor face față, și nici autoritățile:
„Dezvoltarea imobiliară iresponsabilă reduce suprafețele de vegetație naturală, schimbâdu-le cu suprafețe betonate, drenarea fiind de asemenea prin țevi, betoane, canalizări. Aceste structuri artificiale conduc apa repede dar în contextul variațiilor din ce în ce mai extreme în căderile de precipitație și în contextul unor canalizări oricum defectuos construite, dar și în contextul unei culturi sociale producătoare de multă mizerie, elementele făcute pentru a facilita scurgerea devin ineficiente. Ca rezultat apa se va aduna pe străzi - inundații - și devine neplăcută. În esență dacă zonele periurbane vor fi acoperite de blocuri balcon lângă balcon așa cum este tendința acuma (și probabil așa cum este deja decis pe hârtie...) ne putem aștepta pe bune la situații de urgență generalizată cu mai multe cartiere simultan inundate de mai multe ori pe parcursul unui singur an. Situație greu de gestionat pentru autorități (instituțiile nu funcționează când urgențele și crizele sunt generalizate) dar care crează conflicte sociale”, spune Tibor Hartel, biolog din Cluj.
Vegetația naturală ne salvează de inundații
Suprafețele de vegetație naturală ne pot salva de la inundații, având în vedere că plantele vor absorbi apa, iar în cazul pârâielor sau a văilor, apa se va scurge în ele:
„Zilele acestea cantități însemnate de apă cad în urma ploilor. Dacă apa cade pe vegetație naturală și diversă și bine reprezentată la nivel de peisaj, va fi captată de vegetație, de litieră, de sol. O proporție însemnată a acestei ape se va evapora/«transpira» de către plante și o altă parte se va scurge ușor prin văile/pâraiele create în urma sutelor de ani, unele pârâuri fiind și ele temporare. Sau/și se adune în bălți. În natură apa nu se scurge inutil: milioane de exemplare aparținând la mii de specii de nevertebrate și vertebrate beneficiază de pe urma acestei resurse prețioase - apa din pâraie și bălțile temporare - nu doar prin faptul că beau apă ci se reproduc în apă sau se dispersează pe suprafețele devenite umede în urma ploilor. Apa susține și covorul vegetal și funcționarea ecosistemului”, a explicat biologul din Cluj.
CITEȘTE ȘI:
Clujul intră din nou în COD GALBEN de vreme rea. Sunt așteptate PLOI, VÂNT puternic și GRINDINĂ
Strategie din Luxemburg pentru a crea un „peisaj urban care reține apa”
Biologul Tibor Hartel a dat ca exemplu o strategie aplicată în Luxemburg, unde sunt integrate locuințe cu elemente de ecosistem cu valori naturale mari.
Astfel, se creează un „peisaj urban care reține apa”, dar acesta nu ar putea fi implementat în orice zonă:
„Pozele (2 și 3 din Galeria Foto) reprezintă un mod de a integra locuințele cu elemente de ecosistem cu înalte valori naturale pentru a crea un peisaj urban care reține apa. Este important să vedem nu doar vegetația necosită eterogenă, lăsată sălbatică, nu doar lipsa gazonului și a artificiilor hard core, dar observați și conectivitatea dintre aceste elemente de vegetație și observați și habitatele umede -bălți de diferite mărimi - cu înalte valori naturale. Este o strategie faină din Luxemburg.
Evident, toate acestea le sugerez cu scop informativ, nu pentru a inspira decizii necugetate. Contextele sunt importante și reținerea apei nu este sngurul criteriu de luat în seamă la decizii. Transpunerea acestei strategii din Luxemburg în Hoia de exemplu va distruge un ansamblu de ecosisteme după care beneficiile nu sunt doar retenția apei ci și biodiversitatea ridicată și caracterul de conectivitate ecologică și peisaj cultural cu valori de moștenire”, a descris Tibor Hartel.
CITEȘTE ȘI:
VIDEO. Șantier din Cluj-Napoca, INUNDAT după ploile abundente de ieri
Pădurea Hoia Baciu, de la legendă, la adevăr. De ce copacii au forme atât de ciudate?
