Politică
Lucian Bode susține că România îşi menţine obiectivul de aderare la Spațiul Schengen în 2023. Poziția Austriei a rămas neschimbată
România îşi menţine obiectivul de ţară privind aderarea la spaţiul Schengen în anul 2023, a anunţat joi la Bruxelles ministrul de interne Lucian Bode. Austria nu și-a schimbat, însă, poziția privind intrarea țării noastre în Schengen.
România își menține obiectivul de aderare la spațiul Schengen. Austria nu e de acord cu intrarea țării noastre în spațiul Schengen/captură foto: pixabay.com
La Bruxelles se desfăşoară, joi, Consiliul Uniunii Europene Justiţie şi Afaceri interne, secţiunea afaceri interne, pe a cărui ordine de zi se află şi starea generală a spaţiului Schengen.
La finalul lui ianuarie 2023, cancelarul Karl Nehammer anunța că Austria își menține veto-ul împotriva extinderii Spațiului Schengen, atât timp cât acesta nu funcționează.
Beneficiile aderării României în spațiul Schengen nu se rezumă doar la traversarea facilă a granițelor, ci comportă un impact pozitiv asupra mediului de afaceri, în sfera economică. În prezent, dintre ţările membre ale UE, doar Bulgaria, Cipru, Irlanda şi România nu fac parte din spaţiul Schengen, care include, de asemenea, state ce nu sunt membre ale blocului comunitar (Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein).
Siguranța frontierelor și intrarea României în spațiul Schengen
Subiectul legat de aderarea României și a Bulgariei nu se regăsește pe agenda discuțiilor.
„O dezbatere pe acest subiect a avut deja loc şi, în cadrul acestei dezbateri, în intervenţia pe care eu am avut-o, am solicitat finalizarea procesului de extindere a Spaţiului Schengen prin aderarea României la Spaţiul Schengen în acest an, în anul 2023. Argumentele vă sunt cunoscute tuturor.
Aş sublinia doar un singur aspect, cel pe care l-am subliniat şi în intervenţia mea: odată cu extinderea spaţiului Schengen, cu aderarea României la spaţiul Schengen, sunt absolut convins că siguranţa frontierelor externe ale Uniunii Europene, frontierelor Schengen, siguranţa cetăţenilor Uniunii Europene va fi una mult crescută”, a declarat ministrul Lucian Bode pentru jurnaliştii români prezenţi la reuniunea Consiliului JAI, citat de agerpres.ro
CITEȘTE ȘI:
România NU intră în Schengen din cauza opoziției Austriei și Olandei
Referitor la eforturile politice şi diplomatice făcute în acest an de România în vederea atingerii obiectivului aderării la Schengen, ministrul Bode a amintit, printre altele, că la începutul lunii februarie a avut loc o întâlnire cu caracter tehnic între experţii Ministerului Afacerilor Interne român şi cei ai Ministerului Federal de Interne austriac. De asemenea, pe 13 februarie ambasadorul României la Viena, Emil Hurezeanu, a avut o „întrevedere foarte bună cu ministrul de interne Gerhard Karner”.
Pe de altă parte, ministrul afacerilor interne român a salutat raportul prezentat joi de comisarul european pentru afaceri interne Ylva Jonansson, care arată că în primele luni ale anului 2023, valorile migraţiei pe ruta Balcanilor de Vest au scăzut cu 44% comparativ cu finalul anului trecut.
„Chiar dacă ştim cu toţii, România nu se află pe ruta Balcanilor de Vest, faptul că aceste valori au scăzut semnificativ, iată, la jumătate, arată că măsurile pe care Comisia, statele membre le-au luat în ultima perioadă au dat rezultate. Totodată, vreau să salut intervenţia mai multor miniştri de interne care, în cuvântul lor, au reafirmat sprijinul pentru aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen”, a spus demnitarul român.
De ce rămas România în afara spațiului Schengen
Reuniunea de joi este prima oficială a Consiliului JAI după cea din decembrie când România şi Bulgaria au înregistrat un eşec, în Schengen fiind acceptată doar Croaţia. În cazul României şi al Bulgariei nu a existat unanimitatea necesară.
Opoziţia a venit din partea Austriei şi a Olandei, aceasta din urmă precizând că Bulgaria nu este deocamdată pregătită pentru a intra în Schengen.
În ceea ce priveşte Austria, ea a susţinut că nu poate fi de acord cu extinderea spaţiului Schengen atât timp cât acesta, în opinia sa, nu este funcţional.
Viena şi-a justificat poziţia, exprimată mai ales prin vocea ministrului de interne Gerhard Karner, prin faptul că în Austria au ajuns peste 100.000 de migranţi sau solicitanţi de azil, dintre care circa 75.000 nu fuseseră încă înregistraţi. Karner a spus că acest lucru ar trebui să se întâmple de fapt atunci când este trecută frontiera Uniunii Europene şi că mulţi dintre cei neînregistraţi ar veni prin România sau Bulgaria, lucru însă contrazis de situaţia reală, reflectată inclusiv de datele oficiale publicate de Agenţia europeană pentru poliţia de frontieră şi garda de coastă (FRONTEX).
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
