Politică
Partidele se pregătesc de campanie: creștere semnificativă a cheltuielilor cu propaganda.
În primele șase luni ale acestui an, partidele parlamentare - care au dreptul la subvenții de la stat - au primit în conturi 125 de milioane de lei, din care au cheltuit 118. Cât vor mai primi până la sfârșitul anului?
Partidele se pregătesc de campanie: creștere semnificativă a cheltuielilor din subvenții în 2023. FOTO: Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu
Un raport recent privind subvențiile acordate partidelor politice, realizat de think-tank-ul Expert Forum, a arătat că, în 2023, acestea vor primi un total de 258 de milioane de lei din fonduri publice. Raportul arată că partidele au înregistrat o creștere semnificativă a cheltuielilor din subvenții față de aceeași perioadă a anilor precedenți. Astfel, partidele au cheltuit 118 milioane de lei în primele șase luni din 2023, în comparație cu 75 milioane de lei în 2022 și 46 milioane de lei în 2021.
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), instituția care gestionează fondurile, a transferat către PSD 48,2 de milioane de lei, către PNL un total de 40,8 de milioane lei, către USR 22 de milioane de lei, iar la AUR 9,7 milioane de lei. PMP și Pro România, partide neparlamentare, au primit 2,5 milioane lei, respectiv 1,8 milioane lei.
Partidele folosesc banii puși deoparte
Majoritatea partidelor au cheltuit aproape tot ce au primit în primele 6 luni sau mai mult, apelând la economii. Acesta este un calcul relativ, întrucât partidele care au primit cele mai mari sume din subvenții au pus bani deoparte din anii trecuți. Cu toate acestea, am realizat o statistică pornind de la banii primiți în conturi în primele șase luni. PSD a cheltuit 85%, PNL 81%, USR 104%, PMP 132%, AUR 131%, iar Pro România 243%.
Per total, cei mai mulți bani s-au cheltuit pentru presă și propagandă (49%), bunuri mobile și imobile (10%), personal (9%), consultanță politică (7%) și activități cu caracter politic (5%). Cei mai mulți bani rămân dedicați contractelor pentru presă și propagandă (aproape 58 de milioane). AUR și Pro România nu au cheltuit bani pe această categorie. PSD și PNL au cheltuit aproape 2/3 din bani pentru propagandă și se observă o creștere semnificativă și la USR (1/3 din bani): PSD (27,4 mil.), PNL (22,4 mil), PMP (971 mii) și USR (7,1 mil).
„Transparența cheltuielilor pentru presă rămâne defectuoasă, iar proiectul propus în parlament de PSD, care ar fi definit publicitatea politică nu a fost aprobat în Senat. Acesta urmează să revină pe agenda Comisiei Juridice din Senat în septembrie, însă cu mici șanse să fie dezbătut transparent și riguros”, arată cei de la Expert Forum.
CITEȘTE ȘI
Partidele pun bani deoparte pentru anul electoral 2024. Ce subvenții a acordat statul în 2022?
Aproape toate partidele au cheltuit sume semnificative pentru consultanță politică și sondaje de opinie, iar unele au investit și în acțiuni de natură politică, ceea ce arată că se pregătesc pentru alegerile de la anul.
USR rămâne partidul care cheltuie cel mai mult pentru personal – 4,9 milioane comparativ cu 3,2 la PSD și 1,5 la PNL.
AUR a început să consume bani din subvenții, cea mai mare cheltuială fiind aceea prin care s-au achiziționat autovehicule pentru caravana medicală (vezi mai jos), în valoare de aproape 12 milioane de lei.
Pro România continuă să cheltuie sume semnificative (mult mai mult decât a primit în primele șase luni din an) pentru cheltuieli cu avocați și executori.
Partidele politice și campania electorală
Unele partide politice au început campania electorală devreme, iar anumite activități din ultimele luni au fost finanțate din bani publici. EFOR a observat că AUR a realizat în ultimele luni achiziții din fonduri publice, pentru activități cu un puternic caracter propagandistic. Partidul a inițiat o caravană prin mai multe județe din țară, cu scopul de oferi servicii medicale. Autovehiculele au fost cumpărate din subvenții, iar conform informațiilor disponibile în spațiul public (articole publicate de Libertatea – a se vedea în raport), anumite cheltuieli pentru desfășurarea campaniei au fost acoperite de terți. Rămâne de văzut dacă aceste cheltuieli vor fi declarate în 2024, fiind vorba despre o probabilă asociere cu o formațiune nepolitică. Folosirea acestor autovehicule colantate cu sigla partidului indică faptul că este mai degrabă o acțiune de promovare politică.
CITEȘTE ȘI
Pol de dreapta, pentru alegerile din 2024. Tomac: „Am avut mai multe întâlniri cu lideri USR”
AUR a anunțat public că a achiziționat 20 de microbuze pentru elevi, pentru a le dona comunităților. Nu cunoaștem la acest moment sursa finanțării acestei achiziții, însă dacă sunt fonduri publice, AUR nu poate dona aceste microbuze, întrucât ar fi contrar legislației în vigoare. Și achiziționarea acestor mașini cu scopul de a fi donate (chiar și declarativ) este discutabilă, întrucât Legea 334/2006 stabilește la art. 25 1) (i) că partidele pot folosi subvențiile pentru ”investiții în bunuri mobile și imobile, necesare activității partidelor respective.” Nu este clar cum achiziționarea acestor mașini care urmează a fi donate servește activității partidului. Alin 2. al aceluiași articol stabilește că ”Este interzisă folosirea veniturilor provenite din subvenții de la bugetul de stat pentru oricare alte destinații decât cele prevăzute la alin. (1).” Așadar, la acest moment, microbuzele sunt folosite mai degrabă ca instrumente de campanie electorală și nu pot fi utilizate pentru scopul declarat public.
Și Partidul Social Democrat a desfășurat acțiuni prin care oferă servicii, care pot fi considerate campanie electorală sub acoperire, cum ar fi meditații pentru elevi sau consultații oftalmologice, care au loc în sedii de partid sau în spații marcate cu sigla partidului. Conform datelor publice, acestea nu sunt finanțate din subvenții.
„Considerăm că scopul unui partid nu este acela de a presta servicii medicale sau sociale, ci de a realiza politici publice care să îmbunătățească situația curentă, mai ales dacă are grup parlamentar. Așadar, aceste acțiuni sunt mai degrabă populiste, au caracter electoral și au rolul de a promova partidele într-un mod care nu încurajează competiția politică onestă”, mai arată experții think-tank-ului menționat.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
