Politică
106 ani de la nașterea lui Nicolae Ceaușescu. Suveraniștii, nostalgici după „realizărili” dictatorului într-o Românie europeană.
La 1 ianuarie 2007, România devenea stat membru al Uniunii Europene. La o distanță de 17 ani, discursul suveranist continuă să provoace rumoare, iar trecutul ceaușist trezește încă amintiri nostalgice. În loc să privească în viitor, o bună parte dintre români sunt cantonați în trecut.
Românii sunt nostalgici când vine vorba de perioada comunistă Foto: Facebook Amintiri din Comunism
La 106 ani de la nașterea dictatorului Nicolae Ceaușescu, trecutul ceaușit continua să fie valorizat de o parte substanțială a societății. Mai mult, în ciuda lipsurilor și a dificultăților din ultimii ani ai comunismului românesc, trecutul „glorios” este revendicat de populiști și actori politic ce promovează un discurs suveranist aberrant.
Lideri politici sau șefi de instituții ce au condus România în capitalism, lăudau comunismul și pe Nicolae Ceaușescu în cărți scrise înainte de 1989, după cum semnalează Newsweek.ro
Valer Dorneanu, Ion Iliescu, Mugur Isărescu, Teodor Meleșcanu, Petre Daea - oameni care și-au construit cariere înainte de 1989, lăudând comunismul și pe dictator, ne-au condus zeci de ani după căderea comunismului.
Acceptarea trecutului comunist, marcată de nostalgie
Potrivit unui sondaj de opinie publicat în decembrie 2023, aproape 50% dintre români consideră că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru țara noastră. Grav este faptul că procentul celor care valorizează trecutul ceaușist este mai mare decât în urmă cu 10 ani.
CITEȘTE ȘI:
Sondaj: Aproape 50% dintre români cred că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România
Se trăia cu adevărat bine în perioada comunistă? Dacă după Revoluția din 1989, atunci când ororile specifice perioadei ceaușiste erau adânc impregnate în mentalul colectiv, anticomunismul era un sentiment împărtășit de majoritatea populației, trecerea timpului pare să fi făcut loc nostalgiei.
„Trecerea a mai mult de 30 de ani de la evenimentele din decembrie 1989 și diminuarea relevanței anticomunismului au făcut uitate dificultățile economice ale ultimei decade a conducerii lui Nicolae Ceaușescu și au permis apariția amintirilor pozitive despre perioada 1965-1977, când românii s-au bucurat de o anumită bunăstare economică și de un nivel de trai respectabil”, explica recent pentru monitorulcj.ro Manuela Marin, asistent de cercetare la Institutul de Istorie „George Barițiu al Academiei Române, filiala Cluj.
Astfel, în ultimii treizeci de ani, raportarea la trecutul comunist a parcurs un drum lung, de la respingere la acceptare, o „acceptare care îmbină amintiri nostalgice cu o perspectivă, în special academică, asupra naturii represive a regimului comunist”, potrivit cercetătoarei Manuela Marin.
În opinia a 48.1% dintre români, regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România (față de 45.5% în noiembrie 2013), în timp ce 42.2% sunt de părerea contrară (față de 44.7% în noiembrie 2013), potrivit sondajului de opinie realizat de INSCOP în noiembrie anul trecut și dat publicității în decembrie 2023.
„Să trăiască trei săptămâni într-un mediu simulat de acel tip”
Care sunt persoanele care consideră că se trăia mai bine în comunism?
Analiza socio-demografică relevă care sunt persoanele care consideră că se trăia mai bine în perioada comunistă. Aici regăsim:
-tinerii între 18 și 29 de ani
-românii cu educație primară
-românii inactivi
-românii potențial activi
-locuitorii din zona rurală
-locuitorii din regiunile sudice sau estice
-românii cu venituri mai reduse
Potrivit psihologului Daniel David, rectorul UBB, sistemul de educație românesc a eșuat să le explice tinerelor generații cât de opresiv a fost sistemul comunist, iar manualele de istorie nu descriu suficient de bine acea perioadă. De asemenea, analfabetismul funcțional ar fi un posibil motiv pentru care jumătate dintre români consideră regimul comunist un lucru bun.
Mai mult, în urma sondajului care prezenta rezultate îngrijorătoare cu privire la percepția românilor asupra perioadei comuniste, Daniel David sublinia faptul că trecutul României trebuie valorizat într-o perioadă ceva mai îndepărtată. Iar tinerii de 18-25 de ani nu reprezintă un indicator demn de luat în considerare având în vedere că cei născuți la Revoluție au 34 de ani.
„Nu mă aşteptam ca trecutul să fie valorizat în perioada comunistă. Mă aşteptam să fie un trecut un pic mai îndepărtat. (...). Era foarte important să comparăm această percepţie cu a celor care efectiv au trăit atunci. Degeaba luăm oameni care au peste 18 ani, 20, 25, dar nu ştiu ce a fost comunismul, nu ştiu ce a însemnat. I-aş întreba pe cei care au trăit şi ştiu ce a însemnat comunismul, cum am fost şi eu, care înainte să mă duc la şcoală, la ora 7, mergeam la coadă la lapte, la ora 5 dimineaţa şi îmi amintesc ce lucruri complicate erau (...). Dacă tinerii care acum se declară cu simpatii mari spre perioada comunistă i-ai pune să trăiască trei săptămâni într-un mediu simulat de acel tip, cred că şi-ar schimba rapid atitudinile”, potrivit lui Daniel David.
CITEȘTE ȘI:
Sociologul clujean Ioan Hosu: „Cei care au un discurs antieuropean vor avea o problemă, la alegeri”
După cum arăta sociologul clujean Ioan Hosu, tinerii apreciază perioada comunistă fără să aibă suficiente informații despre trecutul ceaușit sau prin prisma unor „narațiuni” primate de la părinți și bunici. „Uitarea” reprezintă de asemenea una dintre explicațiile perspective marcate de nostalgie.
„Vorbim și de cazul celor care au trăit ani buni în perioada comunistă și o apreciază. Eu cred că în cazul lor e vorba de uitare. Uită părțile negative și apreciază aspectele pozitive, mai ales aspectele legate de perioada din tinerețe, pe care o apreciază ca fiind pozitivă, indiferent despre ce alte constrângeri e vorba - libertăți, cenzură, opresiune, lipsuri”, declara recent sociologul Ioan Hosu pentru monitorulcj.ro
Suveranism și discurs anti-european
Conform unui sondaj publicat recent cu privire la alegerile europarlamentare, mai mult de jumătate (53%) dintre cei care au răspuns la întrebări au declarat că au o părere bună despre Uniunea Europeană, 8% - o părere foarte bună, 26% - o părere proastă şi 7% - foarte proastă.
În acest context, sociologul Ioan Hosu aprecia că „discursul anti-european” poate reprezenta o problemă, în condițiile unui an electoral cu mize mari.
„Cred că cei care au discurs antieuropean vor avea o problemă. Aici mă refer la pozițiile anti-Bruxelles anti-UE ale unora, indiferent de partide. Cei care vor reuși să argumenteze logica discursului proeuropean vor avea de câștigat cel puțin în acest moment și nu cred că lucrurile se vor schimba prea curând. Populația României apreciază poziția pe care o ocupăm (n.red - în contextul european) cu toate perspectivele critice, plusuri și neajunsuri, eu cred că asta e important aici. Cred că asta e important să vedem, faptul că există încă susținere pentru ideea europeană, încredere în instituții europene și în traseul european al României”, semnala sociologul clujean.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
