Politică
Se trag sfori și ghionturi pentru șefia județului
După sentința de vineri a Curții de Apel Cluj, Guvernul ar putea să anunţe organizarea alegerilor la Consiliului Județean. Ce s-ar întâmpla dacă s-ar declanșa alegerile parţiale? Cine ar candida și cu ce șanse?
PSD Cluj ar avea câteva variante, spunea liderul PSD Cluj, Remus Lăpușan, el însuși consilier județean, fără a nominaliza pe cineva. Mai mult, toţi social-democraţii care ar putea intra în această cursă au spus că nu sunt interesaţi.
Astfel, cel mai aproape de o candidatură ar părea actualul vicepreședinte Ioan Oleleu. Social democratul are însă o imagine „şifonată“ de implicarea numelui său, anul trecut, în dosarul fostului preşedinte al CJ Cluj, Horea Uioreanu. În plus, zvonurile îl dau mai degrabă „retras” din prim planul vieții politice.
Alţi potenţiali candidaţi din partea PSD, sunt chiar Remus Lăpuşan ori Valentin Cuibus. Niciunul nu s-a declarat însă interesat de o candidatură.
De asemenea, este greu de crezut că deputatul Aurelia Cristea sau senatorul Alexandru Cordoş şi-ar lăsa mandatele din Parlamentul României pentru a intra în cursa pentru un mandat și incert și scurt la șefia Consiliului Județean.
UDMR ţine de ce are deja
Vakar Istvan este unul dintre puținii care şi-au anunţat intenţia de a candida la preşedinţia CJ Cluj, dar asta nu înseamnă că UDMR îmbrățișează ideea declanșării alegerilor. Pe de-o parte pentru că șansele Uniunii de a obține funcția sunt extrem de mici, pe de altă parte pentru că vrabia din mână este mai bună decât cioara de pe gard, iar Vakar este în acest moment vicepreședinte cu atribuții de președinte interimar.
Bătălia se dă în noul PNL
În noul PNL, bătălia se dă pe două fronturi. Pe de-o parte, vechii PDL-işti nu reuşesc să ajungă la o înţelegere cu mai vechii liberali. Aceştia din urmă, puternic afectați de scandalurile de corupție în care i-au târât fostul președinte Horea Uioreanu și colegul lor de Consiliu Ioan Petran, nu au practic pe cine scoate în faţă. Un potenţial candidat, care a stat deoparte de scandal, consilierul județean Marius Mânzat, este însă „la mâna PSD“. Este greu de crezut că Mânzat îşi va risca funcţia de director al Departamentului de Investiţii din cadrul Administraţiei Bazinale de Apă Someş-Tisa, al cărei director este colegul său de la PSD Dănuț Canta.
Singura variantă cu care poate veni acum PNL rămâne consilierul judeţean Mihai Seplecan, care de altfel şi-a anunţat de mai multe ori, deschis, intenţia de a candida. Seplecan nu este însă „înghiţit“ de vechii PDL-lişti; oficial - pentru că este prea tânăr; neoficial - pentru că nu este de-al lor.
Al doilea front: în interiorul vechiului PDL
Vechii PDL-iști nu renunță la ideea de a-și impune propriul candidat. Cine ar putea candida şi mai ales cine ar putea obține susţinerea „greilor“ din partid?
Consilierul judeţean Horaţiu Catarig, care este şi vicepreşedinte interimar, nu ar refuza funcția, dar nu pare dornic să intre în această competiţie. Potrivit unor surse apropiate, Cătărig ar prefera să-și securizeze o viitoare candidatură în 2016, când l-ar ajuta și modificarea legii electorale, președinții de Consilii Județene urmând să fie aleși indirect, dintre și prin votul consilierilor județeni și nu direct, de către alegători, ca în prezent.
Deși are o importantă experiență administrativă, Catarig nu se bucură de susținerea tuturor colegilor, nici măcar a parlamentarilor democrat-liberali.
Un alt candidat cu susținere la vârful PDL Cluj este Alexandru Coroian, care se bucură de încrederea lui Emil Boc și a co-președintelui Daniel Buda. Oficial, Coroian nu și-a anunțat intenția de a candida.
Astfel, cu largul concurs al consilierilor din toate partidele, ocupați unii să se lupte pentru ciolan, alții să acopere afacerile puturoase ale vechilor administrații județene, UDMR ar putea rămâne până în 2016 la cârma județului Cluj.
Vechii liberali revendică „statutar” fotoliul lui Uioreanu
Legal, pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Cluj ar putea să fie depusă o candidatură din partea oricărui membru al PNL, dar înțelegerea dintre liderii PNL, respectiv PDL în procesul de fuziune este să păstreze echilibrul politic. Astfel, pe de-o parte o funcție o dată ocupată de unul dintre partide revine unui membru al aceluiași partid, pe de altă parte acolo unde funcția de primar al municipiului reședință de județ este ocupată de PDL, cea de președinte al forului județean ar reveni PNL. Așa cum este cazul la Cluj.
Poziția nu este contestată oficial de liderii PDL, dar unii dintre ei înghit cu greutate îndemnurile de colaborare venite de la București și preferă să „lucreze” pe plan local pentru o altă înțelegere.
Alți posibili candidați, cei din 2012
Nu în ultimul rând, la alegerile care ar putea să se organizeze pentru şefia Consiliului Judeţean ar putea candida şi unii dintre cei care s-au înscris în această cursă în 2012.
Atunci şi-au depus candidatura Alin Tişe (PDL), Horea Uioreanu (USL), Vasile Ilieş (PRM), Mate Andras (UDMR), Dorel Matiş (Partidul Poporului Dan Diaconescu), Dominic Dandoci (Alianţa Civică Democrată a Romilor), Viorel Mândruţ (Partidul Poporului Legea Cojocaru), Andreica Radu Iosif (PSR), Gheorghe Fătăcean (PNŢCD), Csep Alexandru Grigorie Csaba (Partidul Popular Maghiar din Transilvania).
Ce aduce nou Legea electorală pentru 2016
Noua lege electorală, aflată în lucru, pregătește revenirea în 2016 la alegerea indirectă a președinților de Consilii Județene prin votul consilierilor județeni aleși pe liste. Astfel, președintele Consiliului Județean nu mai trebuie să convingă zeci sau sute de mii de alegători să-i acorde încrederea, ci doar să-și negocieze abil susținerea a câtorva zeci de colegi consilieri. Puterea de negociere și potențialul de șantaj al partidelor își va spune cuvântul, mai ales în cazul unei distribuiri echilibrate a mandatelor în viitoarele Consilii. Mai mult, atât consilierii județeni, cât și președinții de Consilii vor fi mult mai disciplinați, conducerile partidelor având la îndemână instrumentului retragerii încrederii politice, implicit demiterea din funcții. În schimb președinții vor avea mult mai puțină legitimitate în fața alegătorilor, care nu-i mai vor putea alege în funcție de calitățile personale, ci vor vota doar lista unui partid, cu buni și răi. În urma negocierilor, politicianul cel mai puțin dorit de alegători ar putea deveni președintele Consiliului Județean.
