Politică

Ardelenii, mai pragmatici în opţiunile politice decât restul românilor

Ultimele studii sociologice reflectă politica falimentară a partidelor româneşti, subliniază specialiştii.

53,1% dintre români spun ca ar vota o personalitate locală independentă pentru funcţia de primar la următoarele alegeri locale, fără legături cu partidele politice actuale. 22,4% spun că nu ar vota un independent ca primar, iar 24,5% nu răspund.

Disponibilitatea de a vota pentru primărie o personalitate locală fără legături cu partidele politice actuale se ridică la 48,6% în rândul persoanelor cu studii primare, la 52,3% în rândul celor cu studii medii şi la 59,9% în cazul celor cu studii superioare. 57,9% dintre persoanele cu venituri mici ar vota un independent, 52% dintre cele cu venituri medii şi 65,5% dintre cele cu venituri superioare.

Cum ar vota românii din oraşe

De asemenea, 56,3% din populaţia urbană ar vota pentru funcţia de primar un independent, în timp ce dintre respondenţii cu domiciliul în zona rurală şi-au exprimat disponibilitatea în acest sens 48,9%. Pe regiuni, în Moldova şi Bucovina un independent ar fi votat de 45,8% dintre respondenţi, în Muntenia, Oltenia şi Dobrogea - de 52%, în Banat, Crişana şi Maramureş - de 60,8%, şi în Transilvania - de 57,4%.

Pragmatism şi în rândul minorităților

Felul în care se împart opţiunile românilor pe regiuni, relevă faptul că ardelenii sunt mai pragmatici când vine vorba de clasa politică şi partide în general, arată sociologii.

„Începem să avem date care reflectă politica falimentară a partidelor existente în momentul de faţă în România.

La nivel regional, mai exact în Ardeal, vedem că dependenţa de structurile de partid este mai redusă decât acolo unde există  încă o putere a aşa-zişilor  baroni. Oamenii nu mai creditează partidele, iar măsurile propuse de partide acum nu sunt neapărat cele care trebuie luate. Partidele iau deciziile în funcţie de interesele lor, iar românii văd acest lucru.  

Pe de altă parte, potrivit studiilor, în Ardeal vedem o orientare mai pragmatică a alegătorilor, inclusiv în rândul minorităţilor. De exemplu, în rândul acestora au existat partide concurente. Ceea ce trebuie subliniat este faptul că deja majoritatea alegătorilor nu mai sunt interesați de oferta partidelor şi de ceea ce oferă clasa politică acum“, a comentat sociologul clujean Ioan Hosu. 

Percepţia faţă de partidele noi

Un alt studiu realizat de INSCOP zilele trecute releva faptul că 73,3% dintre români cred că se impune o schimbare a clasei politice. 15,4% cred că nu, dar aceasta nu înseamnă că 15,4% dintre români ar fi mulţumiţi de performanţele clasei politice - cifra îi cuprinde şi pe cei dezamăgiţi în general de politică, deci care cred că prin schimbarea politicienilor nu se rezolvă nimic.

În ciuda dorinţei de schimbare a clasei politice, 42,8% cred că nu e nevoie de un partid nou pentru că toate partidele apărute în ultima vreme au dezamăgit.

24,6% spun că toate partidele existente acum în România trebuie să dispară şi să fie înlocuite cu unele noi, 24,5% cred că este nevoie de partide noi, dar nu au şanse să supravieţuiască între partidele care există deja.