Politică
Surpriza din topul partidelor cu cele mai mari venituri. Cum se ascund cheltuielile pentru alegeri
La 10 ani de la adoptarea legii care ar fi trebuit să aducă transparenţă în procesul de finanţare a activităţii partidelor, provenienţa banilor de care dispun formaţiunile politice din România, mai ales în anii electorali, dar şi modul în care sunt cheltuite aceste sume ridică în continuare mari semne de întrebare.
Surpriza din topul partidelor cu cele mai mari venituri. Cum se ascund cheltuielile pentru alegeri
Asta mai ales pentru că politicienii rămân la limita legii şi aleg să fie transparenţi doar „cu măsură", publicând de multe ori informaţii incomplete sau liste cu donatori care rămân anonimi, arată un raport publicat de Institutul pentru Politici Publice (IPP), scrie Gandul.
Potrivit bilanţului raportat după cele mai recente alegeri, cele din 2016, de cele mai mari venituri a beneficiat, în mod surprinzător, UDMR - 27.603.324 lei, în timp ce cheltuielile cele mai însemnate au fost raportate de social-democraţi - 27.268.423 lei.
De multe ori, însă, variaţia veniturilor şi cheltuielilor este una foarte mare, arată aceeaşi analiză a IPP. Astfel, în 2012, de exemplu, au fost cheltuiţi, în medie, 25.269.669 de lei, deşi veniturile au fost de 19.608.523 lei, iar în 2014 au fost cheltuiţi, în medie, 11.061.294 lei, cu toate că veniturile au fost de 8.433.416 lei.
Partidele politice din România sunt departe de a aplica „puterea exemplului" în ceea ce priveşte transparenţa financiară, acestea mergând mai degrabă pe lângă lege, cu tendinţa de a se eschiva de la obligaţiile de publicare a bilanţurilor fiscale. De cele mai multe ori, formaţiunile aleg să omită informaţii precum cuantumul donaţiilor confidenţiale, cuantumul total al donaţiilor, suma globală a veniturilor şi numele celor care au donat mai mult de 10 salarii minime la partid, demonstrează cel mai recent studiu realizat de Institutul pentru Politici Publice (IPP).
Mai mult, nu doar că formaţiunile „omit" să aplice în totalitate legea, există situaţii în care acestea depun foarte târziu (în condiţiile în care data limită este 30 aprilie a anului în curs) sau chiar deloc bilanţurile contabile pe pagina Ministerului de Finanţe. (Mediafax)
