Politică

RETROSPECTIVĂ 2017 Reforma din Justiţie, guvernată de proteste la Cluj şi în ţară, contestaţii şi demisii

Anul 2017 a fost unul guvernat de tensiuni şi de contradicţii privind reforma justiţiei, acest lucru fiind subliniat cu vehemenţă şi de către experţii europeni, îngrijoraţi de evenimentele din sistemul judiciar din România.

Pentru a înţelege mai bine cursul evenimentelor şi al modificărilor din sistemul judiciar trebuie să ne întoarcem în timp, la finalul lunii ianuarie. Acesta este momentul în care preşedintele României, Klaus Iohannis, prevedea o perioadă tulbure pentru justiţie, spunând, într-o şedinţă de Guvern, că în încăpere sunt doi elefanţi, referindu-se la tentative de modificare a legilor din Justiţie, potrivit Mediafax.

Inevitabilul s-a produs. Una dintre cele mai controversate propuneri a fost OUG 13.

Ordonanţa de Urgenţă nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală a fost adoptată de Guvernul României în noaptea de 31 ianuarie - 1 februarie. În aceeaşi noapte, tipografia Monitorului Oficial a şi rulat tipărirea acesteia.

Odată cu adoptarea acestei ordonanţe, România a cunoscut cea mai amplă manifestare de stradă din istoria postdecembristă. Sute de mii de oameni au protestat în stradă, pe un ger năprasnic, până noaptea târziu, faţă de prevederile acestui act normativ.

Pe scurt, propunerea legislativă de la acea vreme viza nesancţionarea celui care se face vinovat de favorizarea făptuitorului, neincriminarea neglijenţei în serviciu şi a conflictului de interese. De asemenea, au fost introduse şi câteva puncte privind abuzul în serviciu, cele mai aprige discuţii fiind, aici, legate de pragul dorit, de 200.000 de lei.

Atât cetăţenii care au ieşit în stradă, dar şi unele persoane publice, au declarat că primul obiectiv pe care Guvernul PSD a dorit să-l atingă după ce a ajuns la putere a fost acela de a scăpa „penalii” din mijlocul lor. Unul dintre cei care au spus acest lucru a fost şi preşedintele Românei, Klaus Iohannis.

Câteva zile mai târziu, în 4 februarie, premierul de la acea vreme, Sorin Grindeanu, a anunţat, la Palatul Victoria, că puterea a decis, într-o şedinţă de urgenţă, să retragă Ordonanţa 13 privind modificarea Codurilor Penale.

Tot fostul premier a subliniat că ministrul Justiţiei de atunci, Florin Iordache, şi ministerul „îşi vor asuma şi îşi asumă consecinţele”, în condiţiile în care se vehicula o plecare a celui din urmă din Cabinet, aspect care s-a adeverit câteva zile mai târziu. În 9 februarie, Florin Iordache a demisionat din funcţia de ministru al Justiţiei.

O zi mai târziu, Guvernul a aprobat abrogarea OUG 13 şi a declasificat stenogramele şedinţelor de Guvern din 31 ianuarie 2017.

Modificarea Codurilor Penale, propunere fără pragul de abuz în serviciu

La începutul lunii aprilie, Ministerul Justiţiei a elaborat proiectul de lege pentru modificarea Codurilor Penale, în conformitate cu deciziile Curţii Constituţionale Române (CCR), însă documentul nu conţine un prag pentru abuzul în serviciu. Chiar şi în prezent, dezbateri aprinse se învârt în jurul acestui prag devenit controversat, opiniile fiind, desigur, împărţite.

Mai târziu, în luna iunie, fostul premier Sorin Grindeanu a decis ca proiectul privind modificarea Codurilor Penale să fie retras de pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern, pentru a fi adăugat pragul la abuzul în serviciu, aşa cum a decis Curtea Constituţională Română.

CCR a respins ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate privind absenţa unei limite a prejudiciului pentru abuzul în serviciu, ridicată de Bombonica Prodana, fosta soţie a lui Liviu Dragnea, în dosarul în care acesta este judecat pentru instigare la abuz în serviciu.

La finele lunii iunie, ministrul Tudorel Toader a anunţat că va fi pus la punct un grafic al dezbaterilor pentru stabilirea pragului valoric pentru abuzul în serviciu.

Părerile procurorilor şi ale magistraţilor au fost împărţite, unii considerând că nu este nevoie de un prag pentru abuzul în serviciu, în vreme ce alţii doresc ca valoarea acestuia să fie salariul minim.

La nivelul CSM, judecătorul Gabriela Baltag a explicat, la jumătatea anului, că părerile colegilor săi sunt împărţite: şapte judecători vor stabilirea unui prag, în timp ce alţi 10, nu.

Şi fostul premier Sorin Grindeanu considera, la vremea aceea, că ar trebui instituit un prag valoric, deşi a declarat că a încercat, în acea perioadă, să nu se amestece în deciziile Ministerului Justiţiei.

În această toamnă, ministrul Tudorel Toader a spus că încă se caută un prag rezonabil.

Pragul privind abuzul în serviciu şi OUG 13 nu au fost singurele încercări de a reforma Justiţia care au generat nemulţumiri.

Pachetul de legi ale Justiţiei, prezentat pentru prima oară de către actualul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader, în 23 august, a fost o altă bornă a anului 2017 ce a stârnit numeroase critici şi nemulţumiri în rândul magistraţilor, dar şi al populaţiei.

Lucrul la pachetul legilor Justiţiei (Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea privind organizarea judiciară şi Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii) a început în luna aprilie, deşi acestea au fost supuse dezbaterilor încă din anii precedenţi, însă abia în anul 2017 au fost readuse în discuţii.

Prin aceste modificări, şefii Parchetelor ar urma să fie numiţi în funcţie la propunerea ministrului Justiţiei, iar Inspecţia Judiciară ar trece din subordinea CSM în cea a Ministerului Justiţiei. Aceste propuneri de modificare a legilor justiţiei au stârnit un val de proteste, atât în Cluj, Bucureşti, cât şi în mai multe oraşe din ţară, însă în prezent forma acestora a cunoscut mai multe modificări, odată cu dezbaterile din Comisia specială, condusă de deputatul PSD Florin Iordache.

Încă din momentul prezentării lor, în luna august, legile justiţiei reprezintă principalul motiv care ţine în stradă, săptămânal, sute de oameni care protestează faţă de modificările legislative. Nici juriştii nu păstrează tăcerea, mulţi exprimându-se, prin declaraţii, prin comunicate de presă sau diferite mesaje.

Unul dintre aceştia este procurorul general Augustin Lazăr, care spune că aceste legi sunt, încă din momentul expunerii lor, sub forma unei simple prezentări PowerPoint, o „insultă la adresa inteligenţei magistraţilor”.