Politică
Theodor Paleologu dorește reforma Constituției
La Cluj-Napoca, alături de senatorul Vasile-Cristian Lungu, președinte PMP Cluj, candidatul Theodor Paleologu la funcția de președinte al României și-a reafirmat dorința de a purta discuții serioase despre modificarea Constituției României cu o formă mai specifică și concretă.
Theodor Paleologu (foto, în stânga, alături de senatorul clujean Vasile Cristian Lungu) va reprezenta Partidul Mișcarea Populară în cursa electorală pentru Palatul Cotroceni
Momentan, limbajul interpretabil al Constituției încurajează prelungirea unei instabilități interne, nu oferă posibilitatea președintelui de a dizolva Parlamentul în cazul unei crize cum e cea prezentă și pretinde ca Parlamentul să se dizolve doar prin voința Parlamentului. Mai exact, Parlamentul se dizolvă după căderea Guvernului prin moţiune de cenzură adică după voinţa Legislativului şi respingerea de două ori a propunerilor de Premier ale Preşedintelui ce ține tot de Legislativ (Parlament). Însă, Președintele nu poate propune un Premier deoarece Premierul este ales din rândul partidului majoritar sau a coaliţiei parlamentare majoritare, și astfel doar prin decizia majorităţi parlamentare se poate dizolva Parlamentul. Acest fapt presupune ca Parlamentul să se autodizolve.
Theodor Paleologu, alături de PMP, propune trei modalități de a rezolva această lipsă de logică: fie să se autodizolve Parlamentul conform unui prag prestabilit (fie majoritate simplă sau calificată, adică două treimi), fie să se dizolve Parlamentul în urma unui referendum de demitere a Președintelui care a eșuat (cum a fost cazul lui Traian Băsescu din 2007 şi 2012, când referendumul a eşuat, dar majoritatea parlamentară nu a plătit politic) sau dizolvarea Parlamentului (Legislativului) în urma unui referendum convocat de Președintele României cu acest scop binedefinit.
Totodată, legat de reforma Constituției, Theodor Paleologu susține că trebuie decis și regimul politic al României, să se hotărască fie pe o republică pur parlamentară, fie președintele să aibă mai multă autoritate pentru a putea acționa în momente de criză internă precum cazul guvernării deficitare Dăncilă și neaplicarea rezultatelor referendumului în ceea ce privește reducerea numărului de parlamentari.
