Politică
Condamnații penal nu vor mai putea candida la alegerile prezidențiale. Propunere adoptată de deputați
Deputații au adoptat miercuri o propunere care le interzice să candideze la alegerile prezidențiale celor condamnați penal definitiv la data depunerii candidaturii.
Deputații au adoptat miercuri o propunere care le interzice celor condamnați penal definitiv să candideze la prezidențiale / Foto: Parlamentul României - Camera Deputaților, Facebook
Deputaţii au adoptat, miercuri, în plen, o propunere legislativă care instituie interdicţia participării la alegerile prezidenţiale pentru persoanele care au suferit, la data depunerii candidaturii, condamnări penale definitive.
Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat cu 223 de voturi „pentru”, unul „împotrivă” şi 22 de abţineri, propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României.
„Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea”, conform unui amendament al PSD, USR, PNL, UDMR şi grupului minorităţilor naţionale, adoptat de plen.
Deputatul USR Stelian Ion a afirmat că acest proiect important a fost respins de Senat în 2017, pentru că „în epoca aceea nu era de închipuit că va trece o astfel de iniţiativă”, şi a solicitat preşedintelui Senatului, Florin Cîţu, „să scoată din sertare” şi să supună la vot iniţiativa cetăţenească „Fără penali în funcţii publice”, pentru a se declanşa revizuirea Constituţiei.
„După ce societatea românească a dat un semnal foarte clar în sensul în care nu-şi mai doreşte penali în funcţii publice, prin faptul că aproape un milion de români au semnat iniţiativa de revizuire a Constituţiei 'Fără penali în funcţii publice', toate partidele s-au repliat. Această idee este venită de jos în sus, de la baza societăţii către partidele politice. (...) Ce avem astăzi, e un mic pas înainte. Nu e revizuirea Constituţiei, este o modificare legislativă doar pentru funcţia de preşedinte al României, are anumite vulnerabilităţi pentru că Comisia de la Veneţia a spus că reglementările de genul acesta ar trebui să fie de rang constituţional”, a explicat el.
„Fără condamnaţi penal pentru Parlament”
Proiectul este unul liberal, iniţiat în 2017, a susţinut liderul deputaţilor PNL, Gabriel Andronache, care a anunţat că va urma pe ordinea de zi a plenului a doua parte a acestui demers legislativ - „fără condamnaţi penal pentru Parlament”.
„Este foarte simplu de explicat faptul că nu a existat consens politic pentru a adopta această reglementare până în prezent. Iată că acest consens politic s-a realizat. (...) Ceea ce cetăţenii ne-au solicitat, va fi împlinit”, a adăugat Andronache.
Deputaţii AUR s-au abţinut de la vot, pentru că amendamentul depus de PSD, USR, PNL, UDMR şi grupul minorităţilor naţionale „spune fără unii penali în funcţii publice”, a argumentat liderul partidului, George Simion: „Nu e fără penali în funcţii publice, este doar fără unii penali în funcţii publice”, a susţinut Simion.
În replică, Gabriel Andronache a arătat că în amendamentul a fost pus în acord cu o decizie a Curţii Constituţionale potrivit căreia textul trebuie să aibă cuprinsul care se regăseşte în amendament. „Dacă dorim să adoptăm o lege constituţională, atunci susţinem amendamentul, dacă dorim doar să facem politică, fără a reglementa în mod constituţional, atunci poate opinia dumneavoastră ar fi luată în considerare”, a adăugat deputatul PNL.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 20 noiembrie 2017, iar Guvernul a susţinut în punctul de vedere transmis că Parlamentul este cel care decide asupra oportunităţii adoptării acesteia.
CITEȘTE ȘI:
