Sănătate
Prof. Dr. Sorin Man, medic pediatru și prorector UMF Cluj: „Un caz de rujeolă transmite boala la alte 12-18 persoane”. Copilul nevaccinat, expus la încă două infecții.
Un pacient cu rujeolă transmite boala la alte 12-18 persoane, fiind mult mai contagios decât în cazul COVID-19, spune prof. dr. Sorin Man.
Copiii nevaccinați de rujeolă sunt expuși la alte două infecții / Foto 1 cu prof. dr. Sorin Man: Research Gate / Foto 2: screenshot Facebook Ministerul Sănătății
În România, Ministerul Sănătății a declarat epidemie de rujeolă la data de 5 decembrie. Deși multă lume diminează importanța riscurilor pe care le are această afecțiune, denumită și o „boală a copilăriei”, rujeola poate să aibă consecințe serioase.
În acest context, pentru a afla mai multe despre cum este răspândită boala și la ce riscuri sunt expuși cei care se îmbolnăvesc, monitorulcj.ro a luat legătura cu prof. dr. Sorin Man, medic primar Pediatrie, cu supraspecializare în pneumologie pediatrică, și prorector UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca.
Primele semne ale bolii
Rujeola este o boală foarte contagioasă care este produsă de un virus: virusul rujeolic, iar pentru început dr. Man ne-a explicat la ce simptome trebuie să fim atenți.
„De la început trebuie spus că această boală nu beneficiază de terapie specifică antivirală, dar se poate preveni prin vaccinare. Primele manifestări ale rujeolei apar după aproximativ 10 zile de la contactul infectant și constau în tuse, rinoree, febră și conjunctivită fără secreții purulente. În această perioadă se pot observa în interiorul gurii copilului așa-numitele pete Koplik: pete mici, roșii cu un centru alb-albăstrui de aproximativ 1 mm”, a spus dr. Sorin Man.
CITEȘTE ȘI:
Trei decese cauzate de rujeolă, înregistrate în România. Cluj, al treilea între județele cu cele mai multe îmbolnăviri.
După 3-5 zile de la debutul bolii apare și erupția caracteristică bolii. Această erupție începe cu pete roșii sau roșii-maronii, care sunt localizate de obicei pe fruntea copilului sau pe ceafă. Petele roșii se extind apoi pe restul feței copilului, ulterior pe gât și trunchi până ajung pe mâini și picioare, în decurs de 3 zile. Erupția dispare în 3-5 zile în ordinea în care a și apărut: de la cap spre membre.
Uneori apare febra până la 40°C, care dispare în câteva zile. Dacă, totuși, febra persistă, acest lucru poate indica prezența unei complicații bacteriene.
„Administrarea de vitamină A în timpul bolii, așa cum recomandă Organizația Mondială a Sănătății, scade severitatea afecțiunii și riscul de deces. În rest, tratamentul constă în administrarea de lichide, repaus și terapia febrei, dacă aceasta afectează starea generală a copilului”, a precizat medicul.
CITEȘTE ȘI:
Un laborator de la UMF Cluj va depista 32 de boli rare la nou-născuți. Specialist: „Lipsa de diagnostic duce la deces sau o tragedie”
Dacă părintele crede că copilul lui ar putea avea rujeolă, trebuie contactat un medic. Totodată, trebuie contactat doctorul dacă un copil cu imunodeficieță a fost în contact cu un bolnav de rujeolă.
Un pacient poate transmite boala la alte 12-18 persoane
Rujeola este o boală foarte contagioasă. Potrivit dr. Sorin Man, înainte de apariția vaccinului antirujeolic, aproape fiecare copil făcea rujeolă.
„De fapt, din 10 indivizi susceptibili la rujeolă, adică neimunizați natural sau prin vaccinare, care vin în contact cu un pacient bolnav de rujeolă, 9 vor face boala. Un caz de rujeolă transmite boala la alte 12-18 persoane, rujeola fiind cea mai contagioasă boală. Pentru comparație, să reținem că în cazul infecției cu tulpina ancestrală a SARS-CoV-2 acest număr este de 3.
Rujeola se transmite prin aer - prin picături de secreții respiratorii eliminate de pacient în timpul tusei sau strănutului.
„Bolnavii de rujeolă transmit boala (deci sunt contagioși) cu 4 zile înainte de apariția erupției și încă 4 zile după ce a apărut erupția. Contagiozitatea bolii este maximă cât timp pacienții prezintă febră, tuse sau strănut. Epidemiile actuale de rujeolă sunt legate de reducerea gradului de acoperire vaccinală. În România această acoperire vaccinală a scăzut în ultimii ani”, a declarat dr. Sorin Man pentru monitorulcj.ro.
CITEȘTE ȘI:
Urmările pandemiei de COVID-19. Românii acordă mai puțină importanță vaccinurilor pentru copii
O treime din bolnavi au complicații
În ceea ce privește riscurile bolii, medicul precizează că persoanele care fac rujeolă sunt expuse la o serie de complicații: otită medie, pneumonie, gastroenterită, hepatită, apendicită, miocardită, encefalită, dar și altele.
„Encefalita se soldează cu deces în 15% din cazuri, iar în aproximativ 25% pacientul rămâne cu sechele precum retardul mental sau convulsii. O treime din indivizii bolnavi prezintă aceste complicații, acestea apărând în special la copii sub vârsta de 5 ani, indivizii cu deficite imunitare, copii cu malnutriție sau femei gravide. La o mie de pacienți cu rujeolă se înregistrează unul până la trei decese, în special prin pneumonia din cadrul rujeolei.
Un alt fenomen grav care apare după rujeolă este deprimarea sistemului imun: „Deprimare durează săptămâni sau luni, chiar ani după un episod de rujeolă. Această reducere a răspunsului imun este urmată de creșterea susceptibilității la alte infecții”, a susținut prorectorul UMF Cluj.
Refuzul vaccinării predispune copilul la alte două infecții pe lângă rujeolă
„Trebuie reaminit cu rujeola nu beneficiază de terapie specifică antivirală. Deci cea mai bună soluție este să previi boala. De departe cea mai eficientă metodă de profilaxie a rujeolei este vaccinarea, eficiența acesteia fiind de aproximativ 95%”, mai transmite prorectorul UMF Cluj.
Vaccinarea împotriva rujeolei a prevenit, la nivel mondial, 56 de milioane de decese între anii 2000 și 2021, potrivit dr. Sorin Man, iar refuzul vaccinării este cel mai important factor al epidemiilor actuale de rujeolă, refuz stimulat de mișcarea antivaccinală de la nivel mondial.
CITEȘTE ȘI:
Specialiștii clujeni atrag atenția că refuzul vaccinării a dus la epidemia de rujeolă
„Cum putem contracara aceată «rezistență» la vaccinare? În primul rând prin furnizarea de informații bazate pe dovezi științifice referitoare la beneficiile, dar mai ales la siguranța vaccinării antirujeolice. Trebuie spus că vaccinul antirujeolic administrat în prezent este combinat cu vaccinul anti-oreion și antirubeolic. Deci refuzul vaccinării va predispune copilul la alte două infecții cu consecințe uneori severe: oreionul și rubeola”, explică medicul.
Cât de sigur e să ne vaccinăm copiii?
Prorectorul Sorin Man evidențiază că „în mod clar”, cauza epidemiei actuale de rujeolă este scăderea acoperirii vaccinale a copiilor. De asemenea, medicul a demontat informații potrivit cărora ar exista o legătură între vaccin și apariția anumitor boli:
„În zilele noastre, părinții sunt mult mai preocupați de siguranța vaccinurilor, de riscul de reacții adverse, și pun mai puțin la îndoială eficacitatea și eficiența vaccinurilor în general. Reacțiile care apar în mod obișnuit după vaccinarea antirujeolică sunt febra, la mai puțin de 15% din copii, și erupția cutanată tranzitorie, la aproximativ 5% din vaccinați. Singurele contraindicații ale vaccinării antirujeolice sunt alergia la substanțele conținute de vaccin (adică reacție alergică la prima doză de vaccin), deficitul imun sever și sarcina. Deci alergia în general nu constituie o contraindicație a vaccinării.
În caz de alergie severă la ou (anafilaxie, etc.) vaccinarea necesită precauții speciale. O boală acut febrilă severă reprezintă o contraindicație temporară, adică pacientul se poate vaccina după remisia febrei. Prezența unei infecții minore, cum ar fi o simplă răceală, nu constituie o contraindicație a vaccinării în momentul respectiv. În prezent toate studiile arată că nu există nicio legătură cauzală între vaccinarea antirujeolică și apariția autismului sau a bolii inflamatorii intestinale”, a conchis prof. dr. Sorin Man.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
