Sănătate
Mii de morți de COVID-19, doar câteva zeci de necropsii. Un medic clujean explică de ce!
Cu toate că peste 1.200 de persoane au decedat la nivel național din cauza noului coronavirus, doar cadavrele a 46 de victime au fost analizate în scop științific de medicii legiști.
mii-de-morti-de-covid-19-doar-cateva-zeci-de-necropsii-un-medic-clujean-explica-de-ce
Dr. Codrin Rebeleanu, șef de lucrări la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, a prezentat lucrarea „Autopsii ale decedaților în perioada pandemiei „COVID-19” – cazuri medico-legale sau anatomo-patologice?”. Rebeleanu spune că, potrivit Ordinului Ministerului Sănătății din data de 6 aprilie, în cazurile spitalizate, în care se confirmă COVID-19, iar evoluția este urmată de deces, autopsia anatomopatologică a cadavrului „nu mai este necesară, ci chiar de evitat din cauza riscului de transmitere a bolilor infecto-contagioase”.
„Remarcăm o nuanță: autopsia anatomopatologică nu este necesară, ea este de evitat în cazurile cu COVID-19 confirmat. Nu e vorba de o interzicere a efectuării autopsiei, doar despre recunoașterea ideii că nu e neapărat necesară și recomandarea că ar fi de evitat. Ordinul Ministerului face doar recomandări, iar avizul ține de conducerea unității medicale respective”, a declarat Codrin Rebeleanu, potrivit timponline.ro.
Valoarea studiilor românești este infimă!, spune profesorul clujean
„Privitor la probabila efectuare a autopsiilor la cazurile deja confirmate COVID-19, am identificat ca punct forte confirmarea diganosticului de deces ca fiind COVID sau infirmarea la o adică, dirijarea eventualei anchete epidemiologice care, în multe județe, din câte știu eu, este derulată de către polițiști. Nu știu cum ar putea fi. Probabil diferă de cea făcută de medici prin aceea că medicul nu te bate, ceva de genul acesta. Ca și puncte slabe, valoarea studiilor bănuiesc că nu poate fi extraordinar de mare și, în plus, există studii făcute în Occident cu mijloace mai performante decât avem noi, cu laboratoare puse la punct și, până la urmă, dacă vrem să învățăm ceva putem învăța și din experiența altora”, a mai spus dr. Rebeleanu.
Medicul clujean a mai spus că, dacă se făceau 1.200 de autopsii, ar fi fost curios câte studii anatomopatologice pertinente rezultau „din afacerea acesta”. În lipsa echipamentului – mai ales la începutul declarării stării de urgență – riscul de contaminare al personalului reprezenta o posibilă amenințare, este de părere dr. Rebeleanu.
„Să nu uităm de fenomenul Suceava, pe care eu îl consider alături de fenomenul Colectiv ca fiind un eveniment-santinelă, care a arătat deficiențe de organizare fie a unei instituții, fie a sistemului. La Colectiv, greșeala a fost că România și-a supraapreciat capacitatea de a procesa respectivii pacienți. Dotarea cu echipamente de protecție în primele săptămâni ale stării de urgență a fost cel puțin neconformă cu situația. Autopsierea de rutină ar fi fost, după părerea mea, riscantă”, a conchis doctorul.
Medic legist: „Chestiunea că nu facem necropsii pentru că ne infectăm este subțire!”
În discuție a intervenit și prof. dr. Vasile Astărăstoae, medic legist, care a transmis că nu înțelege de ce era riscantă efectuarea necropsiei. Era mai puțin riscantă decât asistența medicală care s-a dat pentru că „mortul nu respiră”, având în vedere calea de transmitere aerogenă a noului coronavirus.
„În aceste condiții, cu un echipament minim de protecție nu era niciun pericol pentru cadrele medicale care efectuau necropsia, fie că era medico-legală, fie anatomoclinică. Treaba că nu aducea lucruri noi este falsă. Cu cât ai un număr mai mare de cazuri și folosești aceeași metodologie rezultatele sunt mai concludente. Chestiunea că noi nu facem că o să ne infectăm pare subțire”, a concluzionat dr. Vasile Astărăstoae.
CITEȘTE ȘI:
