Social
2 din 5 părinți care lucrează în străinătate nu își petrec Crăciunul alături de copii, în România
Doi din cinci părinți care lucrează în străinătate nu vin în România de sărbătorile de iarnă. Asta înseamnă că aceștia nu își vor vedea de Crăciun copiii rămași în țară.
Crăciunul în familie / Foto: depositphotos.com
Aproape jumătate dintre părinții care lucrează în străinătate vor veni acasă pentru Sărbătorile de iarnă. 39% dintre ei, însă, nu vor petrece Crăciunul alături de copii, în țară, arată datele unei studiu realizat de Salvați Copiii România.
21.276 de copii români au ambii părinţi plecaţi peste hotare sau provin din familii în care părintele unic susţinător este plecat.
Astfel, Organizația Salvați Copiii România, Ministerul Familiei și cu Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție lansează o campanie de informare destinată părinților care muncesc în străinătate şi persoanelor în grija cărora au rămas copiii, pentru facilitarea procedurii de delegare temporară a autorității părintești.
Copiii cu părinți în străinătate, într-o situație vulnerabilă
Ultimele statistici oficiale, de la finalul lunii septembrie 20221, indică un număr de 73.868 de copii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate înregistraţi în evidenţele serviciilor publice de asistenţă socială, dintre care 21.276 au ambii părinţi plecaţi în străinătate sau provin din familii în care părintele unic susținător este plecat.
Lipsa părinților sau a reprezentantului legal poate determina limitarea accesului copiilor la servicii de sănătate, educaţie şi beneficii sociale.
„Deja un fenomen cronicizat în România, copiii ai căror părinți muncesc în alte țări se găsesc într-o situație vulnerabilă, atunci când ambii părinți sunt plecați, fără a fi delegat autoritatea părintească. Astfel, pe lângă trauma dată de absența părintelui, acești copii se confruntă cu situații limită, care le pot periclita accesul la educație și servicii sociale”, a spus Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România, a explicat.
Consecințe grave pentru copii
Consecințele situației în care delegarea temporară autorității părintești nu este făcută:
- În afară de urgențele care amenință viața sau care ar putea produce consecințe grave cu privire la sănătatea sau integritatea copilului – în care medicul are dreptul să realizeze procedura fără acordul reprezentantului legal -, nu pot fi realizate investigații și intervenții medicale, făcând imposibilă uneori chiar diagnosticarea copilului care nu are un reprezentant legal. Astfel, vaccinarea copilului, orice intervenție chirurgicală majoră sau chiar minoră (de exemplu operație de amigdalită, operație de extracție de polipi, intervenții stomatologice pentru tratarea unor infecții), dar a cărei lipsă poate determina situații cronice grave, intervenții ce presupun transfuzii de sânge, investigații precum RMN sau tomografie computerizată, consultații ginecologice nu pot fi făcute în lipsa acordului reprezentantului legal al copilului.
- În ceea ce privește educația, legea prevede că toate deciziile legate de școlarizarea copilului sunt luate de părintele, tutorele sau reprezentantul legal al copilului, astfel că, în absența acestora, înscrierea copilului în învățământul preșcolar, în învățământul primar și la testarea națională de la finalul clasei a VIII-a nu sunt posibile. Totodată, nu sunt posibile nici alte demersuri legate de școală: obținerea unei burse, transferul între școli, deplasări în afara școlii (deplasări în oraș, excursii, tabere), acestea din urmă foarte necesare pentru copiii implicați în activități extrașcolare – olimpiade, concursuri școlare/sportive.
- În lipsa părinților sau reprezentantului legal, pentru copiii cu vârsta de peste 14 ani nu poate fi obținută cartea de identitate.
Modificări la lege pentru protecția copiilor
Principalele modificări legislative care vizează protecţia copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, adoptate în 2022:
- Introducerea explicită a posibilităţii iniţierii procedurii de delegare temporară a autorităţii părinţeşti de către părinţii deja plecaţi la muncă în străinătate. Această modificare a rezultat din necesitatea reglementării situaţiei legale a copiilor ai căror părinţi pleacă în străinătate fără a putea iniţia această procedură înainte de plecare, fie pentru că nu au suficient timp, fiind implicaţi în joburi despre care află cu foarte puţin timp înainte de plecare, fie pentru că nu au la dispoziție informaţiile necesare la timp.
- Introducerea posibilităţii desemnării drept persoană care să asigure creşterea şi îngrijirea copilului, pe lângă rudele până la gradul III inclusiv şi a persoanelor care fac parte din reţeaua socială a copilului, faţă de care acesta a dezvoltat relaţii de ataşament sau s-a bucurat de viaţa de familie. Această modificare va îmbunătăți situația copiilor care anterior erau nevoiţi să schimbe localitatea de domiciliu şi şcoala pentru a rămâne în îngrijirea rudelor, chiar dacă puteau rămâne în îngrijirea unor prieteni de familie din localitate.
- Menţionarea posibilităţii prelungirii succesive a delegării temporare, pe durata lipsei părinţilor, pentru perioade de cel mult un an, pentru a evita apariţia situaţiilor în care printr-o interpretare restrictivă această desemnare s-ar fi putut realiza doar pentru un an, fără prelungirea sa succesivă.
- Menţionarea expresă a necesităţii efectuării anchetei psihosociale de către serviciul public de asistenţă socială la domiciliul persoanei desemnate.
- Necesitatea realizării acestor modificări a fost fundamentată de concluziile analizelor și studiilor realizate în cadrul unui proiect național implementat de Salvați Copiii România, în parteneriat cu Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție la nivel național și cu Direcții Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului la nivel județean și propunerile formulate în cadrul unor grupuri de lucru inter-instituţionale la nivel înalt care au vizat această categorie de copii.
Foto: depositphotos.com
CITEȘTE ȘI:
