Social
Poziția femeii în România sec. 21 și stereotipurile de gen: „Mentalitatea conservatoare spune că femeile sunt cetățeni de rangul doi și că locul lor este acasă”
Trăim în secolul 21, dar femeia este încă portretizată negativ în societate și este deseori considerată inferioară bărbatului. Acest lucru este evidențiat de numeroase situații, fie că vorbim despre stereotipuri, violență de gen sau gradul de implicare a femeilor în sfera politică.
Poziția femeii în România secolului 21 și stereotipurile de gen / Foto: depositphotos.com
Femeile reprezintă 51,5% din populația României, potrivit datelor recensământului din 2022, însă inegalitățile rămân în continuare o problemă stringentă, iar nevoile le sunt ignorate constant.
În ceea ce privește violența de gen, traficul de tinere românce și numărul de mame minore, România se află în topul clasamentelor UE, iar acestea nu sunt singurele poziții stânjenitoare pe care le ocupă țara noastră:
„Cifrele spun clar că violența de gen este larg răspândită în România și că este acceptată ca parte din normalitate. În medie, două femei sunt ucise săptămânal de parteneri, iar la fiecare 30 de secunde o femeie este bătută în familie. Știm și că România e principala țară sursă pentru traficul de persoane în scopul exploatării sexuale în UE, rețelele de prostituție fiind alimentate preponderent cu tinere românce. Suntem în top și în ceea ce privește numărul de mame minore sau mortalitatea cauzată de cancerul de col uterin. În schimb, suntem la coada clasamentului când vine vorba de asigurarea locurilor în creșe sau de procentul de femei ce ocupă poziții cheie în instituții sau companii”, a declarat, pentru monitorulcj.ro, Alexandra Oană, consilier USR în Cluj-Napoca.
Dacă ne îndreptăm privirea spre modul în care este văzută femeia în cultura populară românească, putem să ne dăm seama că de aici pornește o parte din problemă. La începutul anului 2023, numeroase publicații media, și nu numai, au răspândit idei învechite în spațiul public prin materiale despre superstiții și tradiții românești. Spre exemplu, în cultura populară românească, se spune că dacă în prima zi din an ești vizitat de o femeie vei avea un an trist și plin de ghinion, iar primul invitat care îți calcă pragul trebuie să fie bărbat.
Aceasta este numai una dintre numeroasele superstiții românești în care femeile sunt puse într-o lumină negativă, iar bărbații glorificați, ori în care se promovează ideea că femeile trebuie să depindă de bărbați ca să aibă o viață bună. Tragic este că, în primele zile ale anului 2023, românii încă și-au chemat cunoștințele de sex masculin să le treacă pragul ușii ca să aibă un an bun.
Subreprezentarea femeii în sfera politică
Este, așadar, România un garant al egalității de șanse? Și cum se face că problemele ce afectează covârșitor calitatea vieții femeilor sunt ignorate sistematic de către factorii de decizie?
La aceste întrebări a răspuns Alexandra Oană, consilier local în Cluj-Napoca, membru USR și susținător al egalitatății de șanse, într-un interviu pentru monitorulcj.ro. Ea a evidențiat o problemă apăsătoare: femeile sunt subreprezentate în forurile în care se iau decizii care le afectează direct, iar procentul femeilor implicate în politică în România este unul rușinos.
România se află în urma Cambogiei, Guatemalei, Myanmarului sau Gambiei într-un clasament al țărilor privind participarea femeilor în politică. Situația s-a înrăutățit în ultimii ani, iar femeile au fost tot mai demotivate să se implice în sfera politică:
„Avem doar 18% femei în parlament, 5% femei primar și doar două ministre în actualul guvern, iar situația nu pare să se îmbunătățească. Dacă în 2017 eram pe locul 78 din 144 de țări în ceea ce privește participarea femeilor în politică, în 2022 eram pe locul 122 în acest clasament, în timp ce Republica Moldova se află pe locul 39. Niciun stat european nu se regăsește la un nivel atât de jos.
Cu alte cuvinte, femeile lipsesc din forurile unde se iau deciziile care le afectează direct calitatea vieții, iar nevoile lor sunt constant marginalizate. Subreprezentarea femeilor în politică nu e însă decât vârful icebergului. Explicația pentru acest fenomen are legătură cu mentalitatea conservatoare, încă larg răspândită în societate, care spune că femeile sunt cetățeni de rangul doi și că locul lor este acasă, nu în parlament, nu în primării, nu în consilii, nu în forurile de conducere din instituții sau companii”, a mai spus Alexandra Oană, într-un interviu pentru monitorulcj.ro.
Stereotipurile de gen, încă promovate
Stereotipurile de gen au prins rădăcini adânci în mentalitatea societății românești și continuă să fie promovate atât în spațiu privat, cât și în cel public de diverse persoane cu influență sau chiar canale de media care rămân nesancționate. Cum scăpăm de ideile acestea și cum aducem un mai mare echilibru în viața publică? De unde pornește schimbarea?
„Din punctul meu de vedere, întâi, trebuie să recunoaștem că avem această problemă. Din păcate, la nivel de societate, nu mi se pare că suntem încă în punctul acela. Din contră, progresele făcute sunt extrem de fragile și riscă oricând să fie anulate, iar structura patriarhală a societății și stereotipurile de gen sunt înverșunat apărate de aripa conservatoare și transmise noilor generații.
În România încă auzim că «dacă nu te bate, nu te iubește», că victimele agresiunilor sigur «și-au cerut-o» și că femeile trebuie să arate într-un anumit fel vara, la plajă. Genul acesta de gândire nu doar că permite și justifică abuzurile, dar le înscrie în normalitate. Iar atâta vreme cât diverși «influenceri», figuri cu autoritate sau diverse canale media propagă astfel de mesaje, fără să fie sancționați de opinia publică, lucrurile nu au cum să se schimbe”, argumentează Oană.
Femeile continuă să ducă „greul” de acasă
Chiar dacă stereotipurile de gen și ideile învechite nu ar mai fi promovate, iar cei care le promovează ar fi sancționați, problema nu ar fi rezolvată. Sistemul, în prezent, tot nu este de partea lor. Femeia continuă să „ducă greul și acasă”, deși a intrat în câmpul muncii de multă vreme.
Alexandra Oană evidențiază faptul că în România lipsesc programe de sprijin pentru familii:
„În plus, degeaba le spui femeilor că «trebuie» să se implice în viața publică, că «trebuie» să fie mai asertive, că «trebuie» să își asume etc, dacă lor le lipsesc și timpul, și sistemele de sprijin care să le permită asta.
Femeile au intrat în câmpul muncii de generații bune, dar continuă să ducă greul și acasă, iar «norma» din sânul familiei, de la muncile casnice până la îngrijirea copiilor, tot lor le revine în cea mai mare parte. Unde să mai rămână loc și pentru altceva? În lipsa sistemelor de sprijin pentru familie - începând de la suficiente creșe și grădinițe, până la locuri de muncă flexibile - și în absența unei împărțiri mai echitabile a muncilor casnice, puține femei mai au resurse să fie prezente în viața publică”, a mai spus Alexandra Oană.
Foto: depositphotos.com
CITEȘTE ȘI:
