Social
Peste 60% dintre români cred că ţara se îndreaptă spre o direcţie greşită. Majoritatea vor o schimbare în politică.
Peste 60% dintre români cred că ţara se îndreaptă spre o direcţie greşită. Marea majoritate vor o schimbare în politică.
Peste 60% dintre români cred că ţara se îndreaptă spre o direcţie greşită. Majoritatea vor o schimbare în politică.| Foto: Emil Boc - Facebook
Peste 60% dintre români cred că ţara se îndreaptă spre o direcţie greşită şi de aceea votanţii doresc de la viitorul preşedinte să promoveze direct sau împreună cu Parlamentul şi Guvernul o schimbare reală şi profundă în politica actuală şi viitoare a României, afirmă Asociaţia pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale, potrivit Agerpres.
„Concluziile mai multor sondaje profesioniste arată că peste 60% din populaţia României este de părere că în prezent ţara se îndreaptă spre o direcţie greşită şi de aceea votantul român din interiorul şi din afara ţării doreşte şi clamează public, fără reţineri, că aşteaptă de la viitorul preşedinte să promoveze direct, sau împreună cu Parlamentul şi Guvernul, o schimbare reală şi profundă în politica actuală şi viitoare a României, având în vedere situaţia gravă economică, socială, educativă, de sănătate şi de justiţie din ţară, dar şi conjunctura internaţională favorabilă unei politici interne şi externe în care România să fie pe primul loc”, se arată într-un comunicat al ASPES.
Românii vor reforme instituționale
Potrivit sursei citate, schimbarea aşteptată înseamnă, în primul rând, ca preşedintele să fie unul constituţional, iar atunci când nu se poate pune de acord cu Parlamentul şi Guvernul să apeleze la popor, promovând referendumul, dar întotdeauna să pună România pe primul loc.
CITEȘTE ȘI:
Studiu UBB Cluj. De la aderarea la UE, salariile s-au triplat, dar creşterea nu este resimţită de toţi românii.
De asemenea, trebuie făcute reforme instituţionale, precum: cea a Administraţiei Prezidenţiale, prin reorganizarea departamentelor funcţionale axate pe probleme actuale şi de viitor ale României şi încadrarea acestora cu consilieri şi specialişti fără de partid, dar cu experienţă practică, expertiza în viaţa economică şi socială dovedită cu studii, vechime în muncă şi cercetări ştiinţifice sau academice recunoscute la nivel naţional sau internaţional.
„Chiar ar trebui aduşi şi consilieri din rândul românilor de valoare care activează în universităţi şi instituţii de cercetare economico-sociala din străinătate care să lucreze împreună cu consilierii români din Administraţia Prezidenţială”, afirmă ASPES, potrivit Agerpres.ro
Urmează reforma Parlamentului - 300 de membri: 200 deputaţi şi 100 senatori şi reorganizate comisiile parlamentare; reforma Guvernului - să fie un Guvern suplu, eficient şi rezilient, cu maximum 14 ministere şi cu alte regrupări funcţionale şi maximum 2 - 3 secretari de stat pentru fiecare minister (Germania are 16 ministere, iar Franţa 15 ministere), iar miniştrii să fie desemnaţi de partidele parlamentare, dar cu experienţă şi expertiză recunoscută în domeniu - nu politicieni; reorganizarea administrativ-teritorială cu maximum 15 judeţe.
„Consecinţa acestor reforme instituţionale trebuie să fie reducerea aparatului administrativ-funcţionăresc la toate nivelurile: central şi teritorial, cu circa 40%, şi, astfel, reducerea masivă a cheltuielilor cu funcţionărimea, cheltuieli care cresc deficitul bugetar. Nimic sau mai nimic nu se va putea schimba în România dacă nu se vor începe şi nu se vor înfăptui aceste reforme instituţionale”, transmite ASPES.
O altă schimbare la care reprezentanţii Asociaţiei fac referire este reconstrucţia unei economii naţionale româneşti, prin: înfiinţarea Autorităţii Naţionale de Prognoză şi Planificare în subordinea Parlamentului; actualizarea datelor privind toate resursele naturale, minerale, energetice ale României şi aplicarea fermă a prevederilor art. 135 alin. 2 lit. d din Constituţie: „Statul trebuie să asigure exploatarea resurselor naturale în concordanţă cu interesul naţional” - în concordanţă cu această prevedere constituţională se va interzice orice export de materii prime (ţiţei, gaze, cărbune, minereuri, cereale, lemn etc.) cerând Guvernului să declanşeze un program masiv de investiţii pentru prelucrarea în ţară de către investitori români sau prin societăţi mixte cu investitori străini în care majoritară să fie partea română -; reorganizarea Complexului economic naţional al României bazat pe 4 piloni: industrii inovative cu tehnologii ale prezentului şi viitorului (IA, biotehnologii, nanotehnologii, industrii marine şi submarine şi industrii cosmice etc.), agricultura şi industrie alimentară bazată pe prelucrarea în ţară a materiilor prime agricole, legumicole, pomicole etc., respectiv promovarea fermă a asocierilor de tip cooperatist în agricultură şi interzicerea vânzărilor de terenuri agricole către persoane fizice sau juridice străine; turismul şi, cu deosebire turismul balnear care are mari resurse naturale în România, prestările de servicii pentru populaţie şi activităţi socio-economice.
CITEȘTE ȘI:
Banca Mondială a redus prognoza de creștere economică pentru România în 2025
Reprezentanţii ASPES consideră că este necesară o politică specială pentru IMM-uri - coloana vertebrală a economiei româneşti - generatoare a capitalismului romanesc şi a capitaliştilor români, susţinerea fermierilor români şi condiţii egale de finanţare cu ale fermierilor din ţările UE.
Pensiile și educația, importante pentru români
Un sistem educativ şi de învăţământ care să asigure cuprinderea tuturor copiilor de vârsta şcolară în procesul de învăţământ este altă propunere a ASPES, sistem care să asigure un învăţământ profesional şi universitar la nivelul cerinţelor prezentului şi viitorului, cu o atenţie sporită acordată copiilor şi tineretului, formării în spirit patriotic a tinerei generaţii prin susţinerea mult mai puternică a activităţii Consiliului Naţional al Elevilor, a Asociaţiei Naţionale a Organizaţiilor Studenţilor din România, a Consiliului Tineretului Român şi antrenarea acestora ca parteneri sociali în toate problemele privind prezentul şi viitorul României, care de fapt este viitorul lor.
Alt punct pe lista schimbărilor este un sistem de sănătate public şi privat care să poată promova la nivelul celor mai moderne tehnologii medicale, prevenţia şi tratamentul tuturor categoriilor de populaţie a ţării, dar şi investiţii în noi unităţi sanitare şi spitaliceşti care să acopere tot cuprinsul ţării.
Revederea legislaţiei privind pensiile este o altă cerinţă, fiind necesar un sistem de pensii corect, bazat pe vechime în muncă şi contributivitate, fără privilegii pentru anumite categorii profesionale.
Finanţarea dezvoltării României din resurse financiare bancare şi nebancare (piaţa de capital) româneşti, prin creşterea ponderii băncilor cu capital românesc şi reducerea la maximum a împrumuturilor externe, reconstrucţia, împreună cu Consiliul Superior al Magistraturii, a Justiţiei în România şi introducerea răspunderii personale juridice a judecătorilor şi procurorilor, repoziţionarea parteneriatului economic în UE şi în lume în noul context european şi mondial sunt alte schimbări văzute de ASPES.
În acest sens, Asociaţia face referire la o poziţie de stat egal a României în UE, un spaţiu economic comun cu Republica Moldova şi relansarea diplomaţiei economice româneşti slăbită în ultima perioadă, lărgirea colaborării cu statele din afara UE - Orientul Apropiat şi Mijlociu, Africa, Asia, China, India, Japonia, America Latină.
În plus, subliniază ASPES, este necesară iniţierea de către diplomaţia din România a reînvierii Spiritului Helsinki pentru pace şi cooperare şi evitarea de războaie, la care să fie atrase şi China şi India.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
