Istoricul și scriitorul Marius Oprea dezvăluie că, deși a fost înmormântată cu onoruri militare, regretata opozantă anticomunistă Doina Cornea nu a primit un loc de veci gratuit, ”așa cum ar fi fost îndrituită, după două legi separate”.
Preotul Teodor Lazăr, care a fost aproape 20 de ani duhovnicul Doinei Cornea, propune Bisericii Greco-Catolice trecerea acesteia în rândul sfinţilor din calendar, susţinând că ar declara-o ”Sfânta Curajului”.
Preşedintele Academiei Române, rectorul UBB, Ioan Aurel Pop, consideră că fosta disidentă Doina Cornea a fost ”conştiinţa vie a părţii conştiente a naţiunii române, decise să nu mai trăiască în supunere faţă de dictatură şi faţă de comunism”.
Reprezentanţii Episcopiei de Cluj-Gherla au transmis, vineri, un omagiu Doinei Cornea, care s-a implicat personal şi decisiv pentru a obţine, în momentele tulburi şi tensionate din decembrie 1989, abrogarea decretului abuziv care scotea în afara legii Biserica Greco-Catolică în 1948.
Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat vineri că Doina Cornea, care a murit la vârsta de 88 de ani, a întruchipat "simbolul curajului şi al rezistenţei româneşti în timpul comunismului".