Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să se situeze la finalul acestui an peste valoarea prevăzută anterior, iar măsurile fiscale ce ar putea fi introduse după alegerile din 2024 și deficitul bugetar uriaș prezintă riscuri economice serioase.
De la aderarea la Uniunea Europeană, România a avut o creștere economică rapidă în regiune, dar care nu este lipsită de riscuri din cauza deficitului bugetar și al gradului mare de îndatorare a țării.
Președintele Consiliului Județean (CJ) Cluj, Alin Tișe, a declarat că merge prin tot județul Cluj și nu îi este teamă că oamenii îl injură, precizând clar că majoritatea clujenilor știu să facă diferența între un politician care doar promite și unul care luptă pentru alegători.
Interes mare pentru Primăria Cluj-Napoca, unde cursa pentru funcția de primar a adunat deja zece candidaturi. Cu toate acestea, după cum arată edilul Emil Boc, programele contracandidaților par să aducă prea puține idei noi pentru dezvoltarea Clujului.
Mecanismul de redresare și reziliență european nu va fi prelungit după anul 2026. România a încasat până în prezent puțin peste 30% din fondurile europene și riscă să piardă miliarde de euro.
Reabilitarea Clădirii Anatomie a UMF „Iuliu Hațieganu” va crește capacitatea infrastructurii de educație prin crearea a peste 700 de locuri, în beneficiul a 4.000 de studenți.
Rata inflației va continua să scadă în următoarele luni într-un ritm mai lent față de 2023, potrivit prognozei actualizate de BNR, care avertizează asupra „riscurilor crescute” legate de eventuale măsuri fiscale și bugetare menite să reducă deficitul.
