Marți, 15 august, a treia zi a festivalului este ziua în care încep manifestările în Parcul Central, anunţă organizatorii. O serie de evenimente şi manifestări vor avea loc şi în centrul oraşului.
Cea de-a treia ediție a festivalului Untold și-a deschis porțile în acest an pentru peste 330.000 de persoane, venite din întreaga lume. În urma acestora, cel puțin în Parcul Central, a rămas un dezastru: iarba a dispărut iar aleile s-au umplut cu pământ.
Peste 250.000 de persoane sunt aşteptate să participe, începând de sâmbătă, la cele circa 500 de evenimente care vor avea loc în cadrul ediţiei a opta a Zilelor Culturale Maghiare (ZCMC), ce se desfăşoară la Cluj-Napoca, la manifestări anunţându-şi prezenţa şi preşedintele Parlamentului Ungariei, Kover Laszlo.
Un spectacol în aer liber al operetei din Budapesta, concerte, târguri, concursuri de călărie, deschiderea pentru public a Turnului Bisericii Sfântul Mihail sau montarea pe lacul din Parcul Mare a unei bărci medievale sunt doar câteva dintre cele 500 de evenimente care vor fi reunite de a opta ediţie a festivalului Zilelor Culturale Maghiare, care au loc în fiecare an în Cluj-Napoca.
Iarba de altădată din Parcul Central a dispărut, aleile sunt pline de pământ, materiale de construcţii şi alte mizerii. La două zile după terminarea festivalului Untold, accesul în zona Cluj Arena este încă restricţionat.
Primarul Emil Boc a comentat ediţia din acest a festivalului Untold, despre care a spus că e cel mai important eveniment din România. În ceea ce priveşte criticile privind nivelul de zgomot, Boc spune că legile din România sunt vechi, din 1991, neactualizate. 50 de plângeri au fost înregistrate la primărie, faţă de 330.000 de participanţi la Untold.
Peste 1.000 de persoane cer, printr-o petiţie online, mutarea festivalului Untold în afara oraşului Cluj-Napoca, invocând faptul că evenimentul îngrădeşte dreptul locuitorilor la oraş, prin ocuparea abuzivă a spaţiilor publice.
Un număr de 777 de persoane cer, printr-o petiţie online, mutarea festivalului Untold în afara oraşului Cluj-Napoca, invocând faptul că evenimentul îngrădeşte dreptul locuitorilor la oraş, prin ocuparea abuzivă a spaţiilor publice.