Senatul a adoptat, miercuri, proiectul de reformă a pensiilor speciale. Proiectul inițiat de Guvern vizează reducerea cheltuielilor cu pensiile şi indemnizaţiile de serviciu, jalon inclus în PNRR. Potrivit modificărilor aduse, nicio pensie nu va depăși venitul din perioada de activitate.

Curtea de Apel Cluj se confruntă cu o criză de personal „fără precedent”, potrivit bilanțului de activitate pentru anul trecut. Zeci de magistrați s-au pensionat, în contextul dezbaterilor din spaţiul public privind desfiinţarea pensiilor speciale, de care beneficiază şi magistraţii.

Tema pensiilor militare merită analizată în mod transparent, iar societatea românească trebuie să înțeleagă „câtă securitate își dorește”, susține fostul ministru al Apărării Vasile Dîncu.

Reforma pensiilor vizează toate pensiile speciale, inclusiv cele militare, iar România trebuie să îndeplinească aceste reforme dacă vrea fondurile UE, prevăzute prin PNRR, susțin reprezentanții Comisiei Europene.

Partidele din Coaliția de guvernare se întrec la nivel declarativ pe tema desființării pensiilor speciale, „odată pentru totdeauna”.

România plăteşte 0,85% din PIB pentru pensii speciale, iar în doi, trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% din Produsul Intern Brut.

Încă un judecător de la Tribunalul Specializat Cluj s-a pansionat. Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a ajuns la 9.950 de persoane, în decembrie 2022.

Proiectul de lege care prevede reforma pensiilor speciale și de serviciu urmează să fie avizat de guvernanți, pentru a fi adoptat. Modificările legislative se aplică unor categorii profesionale, precum magistrații, angajații Curții de Conturi sau funcționarilor parlamentari. În ultima perioadă a fost înregistrat un val de pensionări în justiție pe fondul dezbaterii desființării pensiilor speciale de care beneficiază şi magistraţii.