Consilierii județeni din Cluj au dat 400.000 de lei pentru studiul de fezabilitate al abatorului din comuna Iclod și apoi „s-au făcut că plouă”. Dacă la anunțarea proiectului se lăudau că-l construiesc într-un an, realitatea a demonstrat că au avut nevoie de patru ani pentru a realiza un studiu de fezabilitate.
Un istoric clujean care locuieşte în zona Gării din Cluj-Napoca îi critică pe actualii specialişti care se ocupă de planningul urban (n.red.: planningul urban este un process tehnic şi politic care vizează utilizarea terenului, protecţiei şi a mediului înconjurător) din oraş.
Afirmația din titlu pare o banalitate și un „loc comun”, o atitudine care nu se probează (întotdeauna) în practică: sunt unii care nu doar că nu vor să „câștige”, ci, pur și simplu, vor să „piardă”, interesați nu atât de simbolistica și beneficiile învingătorului, cât de liniștea, folosul și anonimatul locului secund, terț sau al „n”-ălea. Există instituții și persoane în media, de pildă, care nu vor să fie primii (din rațiuni pur practice), există entități economice (de business) care nu țintesc (mai ales) întâietatea, există persoane în această lume care nu trăiesc pentru a „învinge”/„înfrânge” pe cineva etc.
Deşi Primăria Cluj-Napoca pune la dispoziție peste 100 de locuri pentru persoanele fără adăpost unde primesc un pat cald, au posibilitatea să se spele şi să ia o masă caldă, oamenilor străzii le place mai mult să doarmă prin scările blocurilor sau prin locuri improvizate. O recunosc şi autorităţile.
Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, își exprimă îngrijorarea față de slaba reprezentare a specialiștilor în acțiunea Primăriei Cluj-Napoca de înlăturare a unor fragmente din fațadele unor clădiri din centrul istoric al orașului și propune organizarea unor echipe multidisciplinare pentru recuperarea tuturor elementelor valoroase.