Menținerea inflației cu mult peste ținta propusă dar și deficitul de lichiditate din piața monetară, la care a contribuit și BNR, care nu a mai împrumutat băncile cu probleme prin operațiuni de tip repo, a împins indicii ROBOR la noi maxime ale acestui an.
Scăderea lichidității din piața monetară, coroborată cu datele economice fundamentale mai proaste ale României, au determinat băncile comerciale să crească costurile de refinanțare din piața monetară.
Evoluția raportului euro/leu a fost una calmă, media stagnând în jurul pragului de 4,66 lei, în condițiile în care piața valutară nu a fost impresionată de schimburile de „amabilități" dintre președintele Iohannis și PSD.
Creșterea indicilor ROBOR, care atentează la buzunarele multor români, ce se văd nevoiți să plătească tot mai mult pentru împrumuruile luate de la bănci, au acaparat piețele monetară și valutară.
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a crescut marţi la 2,28%, de la 2,22%, urmat şi de indicii la şase şi nouă luni, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).
După mulți ani în care creditele în valută au fost preferatele românilor, cei mai supărați fiind cei care au luat credite în franci elvețieni, în prezent leul a trecut la putere. Însă, după o perioadă destul de lungă în care dobânzile au fost suportabile, începând cu septembrie trecut valoarea acestora a crescut constant.
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a crescut marţi la 2,22%, de la 2,21%, cât a fost cotat luni, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).
