Un articol publicat pe site-ul euromaidanpress.com, care a susținut revolta ucrainenilor împotriva lui Viktor Ianukovici și care susține acum poziția Kievului în conflictul cu separatiștii proruși, oferă argumentele pentru care România ar fi dispusă să lupte cu Rusia în cazul unui război.

Ministrul Apărării, Mircea Duşa, a afirmat că România nu este de acord cu declaraţia ambasadorului rus la Copenhaga potrivit căreia toate ţările participante la sistemul antirachetă NATO vor fi ţinte ale Rusiei, el subliniind că scutul de la Deveselu este un sistem defensiv.

Parlamentul European încurajează Cipru, Grecia, România, Slovacia şi Spania, „să procedeze la recunoaşterea Kosovo”.

După semnarea acordului de la Minsk tot mai mulţi lideri europeni se întreabă care va fi noua mutare a liderului rus Vladimir Putin.

Primul comandant al contingentului românesc care a călcat în Iraq este colonelul Petru Pah. El a condus Batalionul 811 Infanterie „Dragonii Transilvani” din Dej în misiunea „Antica Babilonia” din Irak, începând cu data de 17 iulie 2003, fiind prima misiune la care a participat.

Conform acordului semnat la Minsk, retragerea armamentului greu trebuia să înceapă cel târziu a doua zi după implementarea acordului de încetare a focului şi trebuia să se încheie în 14 zile.

Mii de oameni, inclusiv lideri străini, au marcat un an de la înlăturarea fostului preşedinte ucrainean Ianukovici.

Sfârșit de săptămână tensionat pe continentul european. Îngrijorarea față de nesoluționarea conflictului ucrainian a provocat întâlniri la cel mai înalt nivel. Vineri, cancelarul Angela Merkel și președintele Franței Francois Hollande au vizitat Moscova, pentru a propune liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, un plan de pace. Sâmbătă, la Munchen, lideri internaționali au luat parte la Conferința pentru securitate de la Munchen.