82% din zona industrială din nordul Clujului constă în terenuri libere de constructii, foste exploatații agricole sau teritorii industriale cu clădiri dezafectate nefuncționale.
Platforma Carbochim, în prezent neutilizată, se transformă într-un spațiu deschis către întreaga comunitate, axat pe un concept family-friendly, prin proiectul de reconversie urbană.
Amprenta de carbon este cantitatea totală de gaze cu efect de seră, în special dioxid de carbon și metan, generate de activitățile noastre. Noile generații au devenit conștiente de necesitatea reducerii acestei amprente la nivel individual, pentru a opri consecințele negative ale schimbărilor climatice.
Renunțarea la mașina personală este un trend tot mai popular în vestul Europei, care începe să fie tot mai îmbrățișat în rândul noilor generații din marile orașe românești. Acest fenomen este cu atât mai popular la Cluj, unde tinerii sunt ancorați puternic în spațiul cultural occidental și cer ca autoritățile să le ofere condiții similare cu cele de care au parte restul europenilor.
O facultate din Cluj-Napoca, FSPAC, a transformat un spațiu destinat parcărilor pentru mașini într-o zonă verde de relaxare pentru studenți și trecători.
Strada Potaissa a revenit la viață. Astăzi a început a șaptea ediție a unui eveniment care, dincolo de a aduce mai aproape de comunitate producătorii locali, își propune să promoveze ideea de transformare urbană.
Idealul urban, promovat de arhitecți, specialiști în urbanism și activiști civici, s-a schimbat radical în ultimii ani în Cluj-Napoca. Dacă în ultimele decenii orașele erau construite în jurul ideii de mașină personală, în prezent paradigma merge în direcția opusă.
Lucrările pentru extinderea arterei Moților-Mănăștur, menite să reducă traficul de pe axa E-V, avansează în zona străzilor Oțetului-Uzinei Electrice. Nodul rutier unde se va intersecta circulația dinspre Mănăștur și Centru, cu cea dinspre Grigorescu și Zorilor, prinde contur.
