Bugetul României pentru acest an a fost construit astfel încât să susțină repoziționarea statului pe o traiectorie către restabilirea echilibrului bugetar, însă principalele riscuri sunt reprezentate de instabilitatea politică internă și presiunile economice externe.
În timp ce românii sunt obligați să primească salariile pe card și toate magazinele trebuie să aibă POS-urI, parlamentarii continuă să-și încaseze sumele forfetare în numerar, direct de la casierie.
România a depășit Polonia la Produsul Intern Brut per capita (PIB), raportat la paritatea puterii de cumpărare și se plasează peste Ungaria, Croația sau Grecia.
România a intrat în top 10 state europene în funcție de standardul puterii de cumpărare și a depășit țări precum Portugalia, Cehia, Slovacia și Ungaria.
Bugetul pe acest an prevede bani pentru plata salariilor și pensiilor la nivelul anului 2024, dar nu există spațiu fiscal pentru indexări în 2025, a declarat, marți, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna.
Cheltuielile bugetului cu pensiile vor fi majorate în acest an cu 17 miliarde de lei. Prioritățile de finanțare pentru 2025 vizează infrastructura rutieră, adică mai mulți bani pentru autostrăzi și drumuri expres, precum și peste 2% din PIB pentru apărare.