În opinia Ruxandrei Cesereanu, profesor universitar la Facultatea de Litere Cluj, sultanatul-ţarat al lui Erdogan-cel-putinofil (sau putinizat) este cel mai periculos lucru petrecut în ultima vreme. Despre România spune că deocamdată nu poate fi ţinta unor violenţe precum cele din Franţa şi Turcia din ultima perioadă.
Suntem îndemnați zilnic, la modul cinic, să ne obișnuim cu violența și terorismul, cu atentatele și loviturile de stat, cu exploziile și crimele, iar moartea intempestivă și hazardul ei să fie privită ca o întâmplare „obișnuită”.
Luat de valul meciurilor, mă pregăteam să scriu că avem parte de un Euro 2016 liniștit și mediocru. Liniștit în sensul că n-au fost atentate teroriste și consecințe tragice ale acestora, iar mediocru pentru că, în ciuda agitației suporterilor și a unor surprize de răsunet, calitatea fotbalistică (în formula cu 24 de echipe) a fost una modestă.
Premierul Dacian Cioloş a declarat duminică la emisiunea „După 20 de ani” de la Pro Tv că în pregătirea atacurilor din ultima perioadă teroriştii au folosit cartele din România.
Trei presupuşi terorişti, inclusiv Salah Abdeslam, căutat pentru implicarea în atentatele de la Paris, au fost arestaţi în operaţiunile poliţiei desfăşurate vineri după-amiază la Bruxelles, afirmă surse citate de presa belgiană.
Barnevernet – Serviciul de protecţie a copilului din Norvegia face ce vrea, când vrea, cum vrea. Ca mărturie stau articolele din presa străină, declaraţiile părinţilor şi ale guvernelor unor ţări care au avut de soluţionat cazuri precum cel al familiei Bodnariu. În ultimii cinci ani, MAE din România a rezolvat situaţia a şase cazuri şi acum are în supraveghere alte şapte cazuri cu 16 copii aflaţi în custodie temporară.
Efectele unor atacuri teroriste în România ar putea să fie "substanţiale" din cauza problemelor de funcţionare a democraţiei, reflectate într-un nivel scăzut al încrederii în instituţii, arată un studiu făcut de o echipă a Universităţii "Babeş-Bolyai" (UBB) din Cluj, recomandând o serie de soluţii.
